Jordan 198: un prim triumf pentru gașca lui Eddie

Jordan 198: un prim triumf pentru gașca lui Eddie

După ce a înființat echipa de F3 în anii ’80, Eddie Jordan a progresat în permanență, trecând prin F3000 și apoi făcând pasul cel mare către F1 la finele anului 1990. Poveste de succes a anilor ’90, gruparea irlandezului a adus un suflu proaspăt competiției. Rezultatele au venit gradual, iar petrecăreții au arătat că pot face și treabă serioasă, așa cum aveau să facă ulterior și austriecii de la Red Bull.

Încă de la începuturile sale în F1, Eddie Jordan fixase obiective ambițioase micuței sale echipe: perioada 1991-1994 – bazele operațiunii, aducerea unui grup de ingineri talentați și devotati obiectivelor echipei; 1995-1997 – stabilitate, asigurarea unei siguranțe financiare, aducerea în echipă a unor piloți experimentați pe cât posibil sau promovarea unor tineri de perspectivă; 1998-2000 – atingerea unui nivel de performanță crescut, câștigarea de puncte în mod constant, podiumuri și nu în ultimul rând, odată cu sezonul 1998, trebuiau să apară și primele victorii. Ultima etapă, după 2000, urma să fie atingerea vârfului clasamentelor, obținerea titlului la constructori. Din păcate pentru această echipă, gustul succesului nu a ținut prea mult.

Perioada de glorie a echipei s-ar putea încadra între 1997 și 2001, timp în care particularitatea vizuală a monoposturilor dominate de galben era prezența unui profil de animal pe nasul monopostului. 2000 trebuia să fie un nou început: promisiuni din partea unor sponsori, piloti obișnuiți deja cu un nivel mai înalt de performanță și nu în ultimul rând, promisiunea unui motor oficial Honda cu aceeași specificație ca cel aflat pe masinile oficiale BAR-Honda. Însă aceste lucruri vor sta la baza unei alte povești.

După ce Eddie a petrecut mai mulți ani consolidând echipa după senzaționalul sezon de debut 1991, totul părea promițător;  bugetul era asigurat, un pilot excepțional, peste așteptările echipei, era asigurat în persoana campionului mondial din 1996, Damon Hill, aflat după un sezon dezamăgitor cu Arrows. Mai era în echipă și un tânăr de perspectivă, fratele unui deja mare campion al formulei 1, Ralf Schumacher. Parte din bugetul necesar salariului lui Hill era asigurat de banii obținuți din transferul lui Giancarlo Fisichella la Benetton pentru sezonul 1998.

Toată lumea aștepta cu interes primele sesiuni de teste din pre-sezon, însă acestea s-au dovedit a fi catastrofale. Mașina era lentă și avea probleme serioase de manevrabilitate. De menționat că echipa făcea în acest timp trecerea de la promițătorul dar prea puțin performantul motor Peugeot folosit în sezoanele 1995 -1997, la propulsorul oferit de Mugen-Honda. Acest propulsor era realizat de către preparatorul de casă al companiei Honda, folosind anumite planuri furnizate de niponi, implicarea Honda nefiind una oficială.

După primul test, probabilitatea de a termina o cursă cu mașina întreagă devenea o iluzie de neatins. Obiectivul echipei s-a schimbat din mers, ajungându-se la aspirația de a acumula măcar un punct, lucru care nu s-a concretizat până pe la jumătatea sezonului. În timp ce echipe precum Mclaren sau Ferrari se luptau la vârf, Eddie Jordan încerca din răsputeri să crească nivelul de încredere și de competență din cadrul echipei sale.

Crezând într-un sezon extraordinar, Eddie a permis accesul nelimitat în cadrul echipei pentru celebrul ziarist Maurice Hamilton, care ar fi trebuit să relateze succesele ei. Chiar și după debutul dificil, lui Hamilton i s-a permis în continuare să își facă reportajele, acesta surprinzând în dese rânduri conflicte între oamenii cheie ai echipei.

După primele curse lipsite de rezultate, patronul irlandez a început să se gândească din ce in ce mai serios la o schimbare în departamentul tehnic. Proiectarea eronată a monopostului 198 impunea sancțiuni drastice, iar victima trebuia să fie tocmai capul: inginerul Gary Anderson.

Pe lângă problemele tehnice, mai trebuie evidențiate și evoluțiile uneori catastrofale ale tânărului Ralf, conform tiparului: curse începute bine, monopostul era adus la limita punctelor sau intra bine în top 6, apoi urma dezastrul, ieșirea subită în decor, fără pretextul vreunei defecțiuni. Primele 8 curse au fost un chin: 50% abandonuri, zero puncte. Abia pe ploaia torențială din Marea Britanie, Ralf Schumacher reușea primul punct al stagiunii după ghinioanele altora. Fără să progreseze vizibil, Jordan a început să strângă puncte în următoarele curse pe fondul declinului inexplicabil al echipei Benetton, care în ultimele șapte curse ale anului a adunat… 1 singur punct, după ce marcaseră 32p în debutul stagiunii.

Înainte de Marele Premiu al Belgiei, Eddie a luat decizia cea mare făcând concedierea necesară, Anderson fiind înlocuit cu Mike Gascoyne. După o serie de ședințe cu tehnicienii și cu piloții titulari, acesta a realizat care era hiba: o problemă aerodinamică aparută încă din perioada de proiectare a monoposturilor, o concepție greșită a aripii față și a nasului mașinii. Gascoyne l-a asigurat pe Eddie că problema se poate rezolva, dar nu înainte de următoarea cursă…

Spa 1998 a fost una din acele curse în care predicțiile tuturor specialiștilor au fost date peste cap, factorul major fiind ploaia. Hill s-a calificat pe un nesperat loc 3, după intangibila pereche McLaren, dar în fața lui Michael Schumacher, în timp ce Ralf ocupa pozitia a opta.

La start Hill a derapat mult prea mult, căzând până pe locul 7. Câteva secunde mai târziu urma dezastrul: David Coulthard a pierdut controlul McLaren-ului său, traversând pista și izbindu-se de zidul de beton de pe marginea acesteia. În urma impactului a fost proiectat înapoi pe traseu în fața plutonului dezlănțuit după start.

13 mașini au fost implicate în acel carambol din care miraculos au scăpat mașinile Jordan pilotate de Hill și Ralf. Cursa a fost oprită cu drapel roșu din cauza blocării pistei. The Jordan Boys și-au reluat locurile pe grilă, iar pentru pilotul britanic a fost o ușurare să aibă șansa de a corecta startul prost din debutul întrecerii.

Hill a avut de această dată un start fantastic, depășindu-l pe Mika Hakkinen înainte ca finlandezul să fie și el antrenat într-un incident cu Johnnie Herbert. Beneficiind de o vizibilitate superioară în raport cu cei din pluton, Damon a început sa ia avans.

Ulterior, Coulthard și Wurz au fost și ei implicați într-o coliziune minoră. Michael Schumacher se afla pe locul 2 și începea să se apropie amenințător de Hill. Acesta a rezistat presiunilor timp de 7 tururi. În turul 8, Schumacher îl ataca pe Hill în virajul Blanchimont. Ar fi fost o manevră periculoasă și pe un traseu uscat, d-apoi în condiții de ploaie torențială. După această manevră, Michael a început să se îndepărteze de Hill.

Ralf progresa într-un mod remarcabil, ajungând până pe locul 3, după primele opriri la boxe, locurile 2 și 3 în cursă fiind un rezultat senzațional și nesperat după prima jumatate de sezon lipsită de rezultate. Ce putea fi mai frumos decât un dublu podium, cum nu mai trăise Eddie decât o dată, în 1995 la Montreal? O victorie și un loc 2 poate? În curând norocul urma să fie de partea echipei irlandeze…

Spre finalul turului 24, Michael se distanțase de Hill la vreo 37 de secunde și se îndrepta în mod sigur spre o victorie pe circuitul său favorit. Germanul se apropia rapid de Coulthard aflat pe punctul de a fi depășit cu încă un tur. O răsucire pe pistă în primul tur l-a aruncat pe David pe unul din ultimele locuri, fără șanse de a avansa prea mult din cauza problemelor monopostului după incidentele petrecute. Singurul obstacol care stătea în fața lui Michael pentru a-l depăși pe Hakkinen în clasament era chiar coechipierul finlandezului. O greșeală prostească a lui David și țelul germanului de a deveni lider s-a irosit.

Coulthard a primit instrucțiuni de la echipă să îl lase pe Schumacher să treacă. Fără a părăsi trasa ideală, scoțianul a frânat subit, iar din cauza apei aruncate în spate de monospostul McLaren, Michael nu a mai putut reacționa și a intrat în plin în mașina lui David, având o viteză de circa 220 km/h. În urma acestui accident, Ferrari-ul a rămas fără aripa față și roata dreapta față.

Mașina s-a târât pe 3 roți până la boxe, fiind urmată îndeaproape de Mclaren-ul lui Coulthard. În aceste circumstanțe, Eddie Jordan s-a trezit cu locurile 1 și 2 în cursă, conducând detașat în fața palidei concurențe ce mai înota pe traseul belgian. Ca să mai îngreuneze puțin deznodământul acestei curse, în șicana Bus Stop a avut loc un accident între Giancarlo Fisichella de la Benetton și pilotul Minardi, Shinji Nakano. În urma acestuia a intrat pe pistă safety-car-ul. Într-o clipită, avansul lui Hill față de urmăritori s-a disipat, acesta optând să intre la boxe pe perioada de neutralizare. A ieșit de la boxe tot în postura de lider, însă safety-car-ul apropiase tot plutonul, generând practic o nouă cursă-sprint.

Ralf parcurgea turul de pistă mai rapid decât Damon, datorită unui setup mai adecvat condițiilor de cursă, însă Hill era cel care a tras din greu tot weekend-ul, obținând cele mai bune rezultate, iar victoria ar fi fost un cadou binemeritat. Ralf a fost anunțat prin radio că trebuie să rămână în formație, să nu încerce vreo depășire, și să îl protejeze pe Hill. După o perioadă ceva mai lungă de timp, mecanicii săi au auzit confirmarea înțelegerii ordinului de la Ralf. Însă pentru un tânăr, ordinele de echipă erau greu de înțeles în raport cu emoția unui prim succes și probabil că în acele momente s-a înclinat balanța înspre o mutare a mezinului Schumacher la Williams.

La sfârșitul turului 32, safety-car-ul a părăsit pista. Pe locul 3 în acel moment se afla francezul Jean Alesi, iubitor al ploii, care avea să termine pe ultima treaptă a podiumului, aducând astfel un plus de savoare unei curse cu totul ieșită din comun. La câteva lungimi de mașină de Hill se afla Ralf, pe locul 2, piloții Jordan reușind să se distanțeze de francez, care nu putea suplini faptul că monopostul Sauber nu îl ajuta prea mult.

La intrarea în ultimul tur pe primele 2 locuri erau monoposturile Jordan în ordinea Damon Hill și Ralf Schumacher, urmați la vreo 8 secunde de Alesi, cu ocupantul locului 4, Heinz-Harald Frentzen, la o distanță de vreo 30 de secunde. Tensiunea creștea în cadrul echipei Jordan, Eddie fiind din ce în ce mai neliniștit… o greșeală a celor 2 piloți ar fi aruncat victoria în mâinile micuțului sicilian.

Ultima înșiruire de viraje a fost un adevărat calvar pentru echipa irlandeză, însă victoria avea sa fie de partea lor. Pe podium, proprietarul echipei, Eddie Jordan avea lacrimi de bucurie în timp ce era udat cu șampanie de către piloții săi pe acordurile imnului național încă răsunând probabil în mintea fericitului patron de echipă.

Acest 1-2 marca începutul celei mai glorioase perioade din istoria echipei Jordan, anunțând lucruri și mai frumoase care aveau sa se întâmple în anul următor. Finalul lui 1998 a adus încă două clasări în puncte, prin care Jordan a depășit echipa Benetton, deposedându-i de poziția a patra în clasamentul constructorilor. Damon Hill a încheiat ultimul său an competitiv în Formula 1 pe poziția a șasea, la doar un punct de campionul en-titre, Jacques Villeneuve, adăugând un ultim succes (al 22-lea) în palmaresul dominat de rezultatele sale la Williams.

Istoria va consemna faptul că, într-un an în care McLaren MP4/13 a avut un avantaj net iar Michael Schumacher a speculat orice pas greșit al echipei conduse de Ron Dennis, singurul outsider care a smuls un triumf binomului McLaren-Ferrari a fost team-ul irlandezului Eddie, chiar dacă Williams sau Benetton au fost adesea înaintea celor de la Jordan. Iată cum s-a desfășurat palpitantul duel pentru poziția a treia în clasamentul constructorilor.

chart98

Machete Formula 1 Romania prezintă la scara 1/18 modelul Jordan Mugen Honda J198 descris mai sus,  în varianta pilotată de Damon Hill, cu numărul 9 pe monopost. Acesta este produs cu licență de Minichamps și vine în ambalajul original al producătorului, sigilat. Prețul este disponibil la cerere.

Pentru comparație, vă prezentăm imagini și cu varianta Towerwings, folosită la începutul sezonului până la interzicerea conceptului de către FIA după weekendul de la Imola. Acest model limitat și rar este disponibil doar pe comandă.