WEC Nurburgring: Webber la prima victorie cu Porsche

Pe cât de greu a venit, atât de ușor s-a și scurs cursa de 6 ore de pe Nurburgring, ultima etapă europeană din WEC. Victoria a revenit celor de la Porsche, atât la general cât și la GTE-Pro într-un week-end ideal pentru oamenii din Weissach. La P2, KCMG a continuat trend-ul început la Le Mans, la fel ca SMP Racing care s-a impus încă o dată la GTE-Am.

Startul s-a dat sub un cer albastru care, în mod necaracteristic locației, s-a menținut pe întreaga perioadă a întrecerii. Cele două Porsche și-au păstrat primele două poziții obținute în exercițiul calificărilor, pachetul high-downforce adus pentru această etapă făcându-și treaba și mărind prăpastia până la Audi care au venit cu un hibrid. Aceștia din urmă nu au venit nici cu mașina văzută la Le Mans, dar nici cu cea de la Spa, pachetul aerodinamic fiind o combinație dintre cele două dar păstrând avantajele pachetului de la Spa, adică o viteză superioară pe porțiunea de virajată din primul sector.

Chiar și așa, Neel Jani, care a luat start-ul în 919-le cu numărul 18, a putut să se rupă de pluton construindu-și un avans considerabil de mai bine de 20 de secunde înainte ca cerul să se prăbușească peste acest echipaj care a fost lovit de 3 penalizări stop-and-go care au totalizat o pierdere de aproximativ 3 minute. Motivul? Niște senzori de la motor nu funcționau cum trebuie astfel că fluxul de combustibil era peste limita admisă – adică, mai pe scurt, mașina consuma prea mult, probabil acesta fiind unul din motivele pentru care Jani s-a putut dezlipi așa de ușor de celălalt 919.

În ciuda problemelor timpurii care i-au făcut pe cei de pe mașina #18 să piardă aproape 2 tururi, Porsche s-a păstrat la șefie grație celuilalt 919 care nu a avut nici el o cursă lipsită de probleme. Pe la finalul primului său stint, Timo Bernhard a început să se chinuie, frânele de pe față, în special stânga față, supraîncălzindu-se. Cauza era un winglet care s-a desprins din poziția sa de sub far, reușind să se repoziționeze în așa fel încât să acopere duct-ul care hrănește aer către frâne. Nici Bernhard nu știe cum s-a desprins acel element aerodinamic însă, vrând-nevrând, Timo a trebuit să oprească, oferindu-le pentru puțin timp șefia celor de la Audi.

Audi au venit cu un hibrid care nu a făcut față 919-lui cu pachet high-downforce
Audi au venit cu un hibrid care nu a făcut față perechii 919 cu pachet high-downforce

Acela avea să fie cam singurul moment în care Audi a condus căci, în rest, modelele R18 E-Tron au acuzat un decalaj clar în ritm față de Porsche, observabil mai ales în cursa de recuperare efectuată de mașina #18. Lieb și Jani au adus mașina înapoi pe podium grație unor stint-uri fără pată în care au fost, în medie, cu o secundă mai rapizi decât Audi-urile. Acest avantaj i-a făcut pe cei de la Porsche să nu se panicheze asupra degradării pneurilor, Audi fiind capabilă să folosească un set pe parcursul a două stint-uri în timp ce Porsche, cu o mașină care degradează mai pronunțat pneurile, au trebuit să le schimbe la fiecare oprire. Asta însă nu i-a oprit pe cei de la Porsche să-și adjudece relaxat dubla, tripleta Bernhard/Hartley/Webber fiind prima care a trecut linia de sosire. Victoria, cea dintâi de la revenirea fostului pilot Red Bull în anduranță, ar fi fost poate mult mai dificilă dacă echipierii din al doilea 919 nu ar fi fost întârziați la începutul ostilităților.

În cele din urmă, văzându-se bătuți clar de cei de la Porsche care, până în ultima oră, au reușit să revină pe primele două poziții la general, Audi au decis să facă rocada în ultimele minute, #8 fiind depășită de #7 al cărei echipaj este mai bine clasat în ierarhia piloților – probabil singura unde Audi mai are șanse reale la titlu deși încă suntem departe de finele sezonului.

Toyota, campionii din sezonul 2014, au fost din nou niște simpli spectatori de lux. Cum TS040 are dezvoltarea înghețată pentru acest sezon, toată munca și resursele TMG ducându-se către noul model de la anul, japonezii nu au avut ce să facă decât să se resemneze și să încerce să nu fie implicați în incidente. Mașina #1 a terminat pe 5, la 3 tururi în urma învingătorilor, în timp ce TS040-ul cu numărul 2 a terminat pe 6 acuzând un deficit de 5 tururi. Premisele sunt însă bune pentru la anul căci problema care i-a făcut să nu vină anul acesta cu un model cu totul nou, precum au făcut-o Audi și Porsche,  a fost acum parțial rezolvată. Este vorba, cum altfel, de problema financiară, șefii de la Toyota fiind de acord ca bugetul echipei să fie crescut căci, până la urmă, acea mult-visată victorie la Le Mans încă le scapă. În aceste condiții, Toyota anunță un nou agregat turbo V6 care va lua energia, care va crește la 8MJ, din baterii.

ORECA și cele două Ligier rusești s-au luptat însă controlul a fost la KCMG
ORECA și cele două Ligier rusești s-au luptat însă controlul a fost la KCMG

Eforturile private din LMP1 au fost lovite de probleme unul câte unul. Mai întâi, echipa Rebellion s-a prezentat cu un singur R-One, cel cu numărul 13 rămânând în garaj. Mai apoi, cel rămas nu a mers prea mult, oprindu-se de mai multe ori pe traseu și terminând abia pe locul 24 la general. Lucrurile nu au mers mai bine nici pentru CLM care, deși se pot declara în fine învingătorii acestei categorii neoficiale, au avut și ei o cursă grea. Kaffer a trecut pe lângă dezastru când, pe linia de start sosire, eleronul s-a rupt cu totul din montanți astfel că acesta a trebuit să frâneze pentru primul viraj fără apăsare pe spate, reușind cumva să nu piardă controlul. Efortul supraomenesc nu a fost răsplătit decât cu un loc 19 la general – spre comparație, învingătorul de la LMP2 a venit pe 7.

Cum am spus și în introducere, KCMG au continuat să își arate clasa și la prima prezență a WEC pe pământ german, una foarte apreciată de altfel. Astfel, ORECA-ul 05 a controlat întreaga cursă, în ciuda presiunii venite din partea celor două Ligier JS P2 ale G-Drive Racing. Au fost însă și momente când ordinea s-a inversat însă, privind în ansamblu, ORECA a avut cea mai rapidă mașină de pe pistă.

Deși KCMG au plecat din pole, chinezii au pierdut prima poziție din cauza unei opriri lente în prima treime a cursei. Asta a promovat Ligier-ul #28 în postura de lider care însă nu s-a putut păstra acolo prea mult timp. Luptele nu au fost prea multe la vârful plutonului deși ocupanții podiumului nu au fost niciodată prea departe unii de alții. Mai în spate, Signatech-Alpine, SARD Morand și ESM s-au luptat pentru locurile 4 și 5.

În cele din urmă, Morgan-ul a venit pe 4, asta în ciuda problemelor de la începutul week-end-ului când mașina a fost rechiziționată din cauza unor datorii care s-au adunat către un supplier de piese. După ce problema a fost rezolvată, mașina a fost adusă la traseu însă timpul pierdut din sesiunile de antrenamente nu poate fi recuperat, piloții având mai puțin timp să se aclimatizeze cu condițile de pe traseu. Pe 5 a venit Alpine-ul care s-a duelat pe final cu Ligier-ul ESM cel mai bine clasat. Americanii, care merseseră foarte bine în testul premergător acestei curse, au fost surclasați în această cursă în care s-au chinuit din motive care încă îi lasă îngândurați. Debutul Gibson-ului Strakka nu a fost tocmai de succes căci echipa a pierdut timp ca urmare a două penalizări pentru depășirea limitei de viteză pe linia boxelor.

Proton Competition au trecut pe lângă un podium cu #77
Proton Competition au trecut pe lângă un podium cu #77

Ferrari au dominat calificările în categoria GTE-Pro însă în cursă lucrurile au mers prost pentru echipa lui Amato Ferrari, deși una dintre mașini a terminat pe 3. La doar 15 minute de la start, Ferrari-ul #51 al lui Bruni s-a oprit la marginea pistei cu probleme la sistemul electric. Incidentul a scos mașina din cărți, care a fost adusă mai apoi la boxe și a revenit în final pe traseu pentru a termina pe 7 și a adus o neutralizare. Când s-a revenit la steag verde, Michael Christensen a putut să treacă de James Calado care s-a pierdut printre cele 3 Aston-uri de uzină. Cum însă acestea nu au avut ritmul necesar pentru a se lupta la vârf, fiind lovite de EoT-ul de după Le Mans, Calado a reușit să revină în coada celor două Porsche.

Apogeul luptei Ferrari-Porsche a avut loc la jumătatea întrecerii când Davide Rigon, echipierul lui Calado, s-a duelat cu Patrick Pilet. Francezul din #92 se afla pe doi după ce, la început, Makowiecki a fost penalizat cu un drive-through pentru că a furat startul. Cele două mașini s-au luptat tur după tur înainte ca, într-o zonă cu steag galben, Pilet să-l lovească din spate pe Rigon. Din cauza loviturii, elementele aerodinamice de pe stânga spate au început să apese pe pneu care, după ce a fumegat tururi bune la fiecare viraj de dreapta, a făcut pană. Acest incident a fost analizat lent de race control care a penalizat echipajul #92 pentru un contact care putea fi evitat abia pe finalul cursei.

Problema în această întârziere constă în faptul că, până în acel moment, #92 își construise un avans îndeajuns de mare astfel că penalizarea nu a afectat rezultatul final. Cum am spus, cele 3 Vantage-uri nu s-au putut lupta la vârf astfel că au terminat în formație pe 4-5-6 cu #95 înaintea mașinilor #99 și #97.

Aston-urile au pierdut viteză după ultima egalizare de performanță - sau fix opusul
Aston-urile au pierdut viteză după ultima egalizare de performanță – sau fix opusul

Ferrari-ul #72 al SMP Racing a pornit din pole la categoria GTE-Am, pierzând poziția la începutul întrecerii. Astfel, cele două Porsche Proton (#77 și #88) s-au instalat la conducere. Această ordine nu a ținut mult căci Earl Bamber, care a pilotat mașina #88, a fost lovit pierzând mult timp. Mașina s-a păstrat însă în lupta pentru un finish în top 3 din cauza unei strategii diferite. Astfel, Viktor Shaytar a ajuns pe 2, mașina urcând pe primul loc în timpul stint-ului lui Bertolini. Tot veteranul italian a fost cel care a păstrat mașina în frunte în timpul duelului de la distanță cu Aston-ul #98 al lui Dalla Lana care a fost mai lent după ce a pierdut șefia recâștigată în ora a 4-a de Lamy. Pe final, Shaytar a urcat în #72 iar Lauda în #98 însă fiul lui Niki nu a putut face diferența astfel că învingătorii de la Le Mans s-au impus din nou.

Porsche au dominat precum o fac în USCC de 3 curse încoace
Porsche au dominat precum o fac în USCC de 3 curse încoace

Ultima treaptă a podiumului a fost mărul discordiei între Ferrari-ul AF Corse #83 și mașina Porsche Proton #77. Aceasta ar fi terminat pe 3 însă o oprire suplimentară pentru înlocuirea ușii din dreapta, care rămăsese fără geam, i-a costat pe Dempsey și Long podiumul care a venit în mâna lui Collard/Perrodo/Aguas, în ciuda unei ieșiri de pe pistă a portughezului. #88 a venit pe 4 după ce un derapaj al lui Al-Qubaisi a produs pagube la partea frontală. Pe 5 a terminat Corvette-ul Larbre care însă nu s-a luptat la vârf și, colac peste pupăză, a primit și o penalizare cu stop and go de 35 de secunde după depășirea limitei pe linia boxelor.

Următoarea etapă din WEC va vea loc pe 19 septembrie pe Circuit Of The Americas și va fi parte a week-end-ului Lone Star Le Mans când vom vedea și USCC și WEC în același week-end dar, din păcate, nu și în aceeași cursă.

Sursă foto: FansWEC, Proton, WEC, Porsche Team Manthey, AMR

 


Conținutul website-ului www.pitstops.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea pe alte siteuri conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea PitStops. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa contact@pitstops.ro.
Share-uirea pe social media (Facebook, Twitter, LinkedIn) în grupuri, pe contul personal sau pe pagini este acceptata si nu este nevoie de un acord prealabil.

You may also like

0 comments