Formula 1: De ce Ferrari poate bate Mercedes în Bahrain

Formula 1: De ce Ferrari poate bate Mercedes în Bahrain

GP-ul de la Melbourne nu prea limpezeşte apele niciodată, oferind o imagine de multe ori deformată asupra performanţelor reale ale monoposturilor, dar consensul general în lumea F1 este că mai degrabă Ferrari a pierdut cursa decât că Mercedes a învins. Strategia deficitară a Scuderiei a fost analizată intens şi nu e locul aici pentru a relua aceasta.

Ȋn rândurile ce urmează vom încerca să evidenţiem factorii pentru care o victorie Ferrari în Bahrain este plauzibilă.

© FOTO STUDIO COLOMBO PER PIRELLI MEDIA
© FOTO STUDIO COLOMBO / PIRELLI MEDIA

Este destul de clar că Mercedes a rămas cea mai rapidă maşină şi prin evoluţia numită W07, mai ales în ceea ce priveşte rulajul pe un singur tur. Ȋn Australia diferenţa dintre pole-man-ul Hamilton şi primul Ferrari de pe grilă a fost de 0.8s. Ȋn 2015 au fost 1.4s între aceeşi piloţi în Australia, deci printr-o extrapolare statistică Ferrari a micşorat ecartul pe Albert Park, una dintre pistele cele mai puţin pretabile pentru maşinile roşii în ultimii ani. Dar oare aceste 8 zecimi reflectă realitatea?

Pentru început să spunem că piloţii Scuderiei au ales să nu mai efectueze încă o ieşire în Q3 pentru a salva un set de supersoft, simţind şi că diferenţa iniţială de jumătate de secundă nu va putea fi recuperată, cel mult redusă cu 2-3 zecimi (aşa cum un inginer i-a mărturisit lui Mark Hughes). Dar cel mai important atu în calificări al Mercedes este electronica superioară ce permite o mapare extraordinar de agresivă a hibridului pentru o scurtă perioadă de timp, lucru inaccesibil pentru Ferrari.

Campioana mondială păstrează doar pentru ea acest suprem “engine mode”, neoferindu-l şi echipelor clientelare. Sa punem în balanţă şi faptul că noul SF-16H nu poate aduce în temperatura optimă trenul faţă după un singur tur (Kimi aici are o problemă mai mare decât Seb) şi vom avea o imagine mai aproape de realitate. Iar la final ultima piesă din acest puzzle: din cauza îndoielilor legate de fiabilitate, inginerii motorişti din Peninsulă au ales să joace la siguranţă preferând un motor uşor “detunat”.

Concluzia care se desprinde este simplă: pe o pistă a cărei temperatură nu este foarte ridicată, şi beneficiind de o mapare incredibil de agresivă, Mercedes-ul este cam cu 0.5s/tur mai iute ca Ferrari în regim de calificări. Dar în regim de cursă? Punând în balanţă toţi factorii şi eliminând acel “engine mode” nepretabil pentru cursă, ar rezulta un ritm cam cu 0.2-0.3s/tur mai bun pentru Mercedes pe pneuri de compoziţie identică. Sună deja încurajator, nu-i aşa? Cine deţine mai mulţi aşi în mânecă pentru Bahrain?

Pe circuitul din desert sunt esenţiale forţa de împingere a propulsorului, stabilitatea pe frânare, anduranţa frânelor şi tracţiunea. Fiind un soi de stop&go track, apasarea aero absolută nu are atât de mare însemnătate ca la Barcelona sau Silverstone de pildă, deci zecimile vitale trebuie găsite în altă parte.

După cum am menţionat mai sus, Ferrari a mers cu o mapare conservatoare în Australia, lucru vizibil mai ales la accelerarea iniţială şi la capătul liniilor drepte. Ca topspeed în cursă Vettel a venit la doar 3.5km/h de Rosberg(312.1km/h raportat la 315.6km/h), la trecerea liniei de sosire neavând ce alege între cele două maşini. La fel ca şi în 2015, după Australia Scuderia va da frâu liber motoriştilor, rulând la capacitatea maxima PU-ul, ceea ce în principiu ar trebui să niveleze şansele la capitolul viteze de vârf, deşi în Bahrain se sare de 340km/h. Analizele acustice derulate de echipe şi de publicaţii auto la Barcelona şi Albert Park au revelat că monopostul roşu a rulat la antipozi cu un nivel mai jos faţă de Spania, mai mulţi ingineri de la Mercedes confirmând asta revistei MotorSport Magazine.

Unde trebuie să lucreze italienii este partea de mapare, capitol unde Mercedes deţine supremaţia. Ȋn intersezon oamenii lui Bob Bell împreună cu cei de la Petronas au muncit intens la îmbunătăţirea combustiei şi eficientizarea acesteia, ajungându-se la un procent de 47% faţă de sub 40% în sezonul trecut. Deasemenea, eficienţa sistemelor de recuperare a energiei a crescut până la 95%, Mercedes fiind singura echipă ce poate utiliza “full power” tur de tur. Aici, Ferrari împreună cu Shell şi NGK (furnizorul de bujii) au încă de recuperat, deşi ca putere brută V6-le italian este la nivelul celui german, doar că e mai gurmand, iar ERS-ul este cu o jumătate de pas în spate in privinţa eficienţei. 950CP versus 950CP, numai că livraţi în moduri diferite.

© FOTO STUDIO COLOMBO / PIRELLI MEDIA
© FOTO STUDIO COLOMBO / PIRELLI MEDIA

Dar în Bahrain mai există şi alte variabile: temperatura pistei este mult mai ridicată decât la Melbourne, deci problema aducerii în temperatura optimă a pneurilor faţă de către Seb şi Kimi ar trebui să dispară. Frânarea a fost mereu un punct forte al maşinilor Ferrari, în anul 2015 acesta fiind în schimb aici călcâiul lui Ahile pentru Mercedes. Apoi ar mai fi noua transmisie a maşinii SF-16H, considerată revoluţionară de presa italiană. E posibil ca startul execelent din Australia să se datoreze într-o oarecare măsură şi acesteia, mai ales că toate maşinile cu motorizare Ferrari au avut plecări mai bune din grilă decât cele Mercedes. Dar dacă vor să devină pretendenţi constanţi la victorie, oamenii Scuderiei nu ar trebui să se bazeze pe asta.

Cu siguranţă tehnicienii Mercedes au analizat toate datele şi au descoperit ce a dus la poticnirea la start a monoposturilor lor. Ferrari are o maşină ce a dovedit că se poate bate în cursă cu Mercedes, dar pentru ca Vettel să exploateze domeniul în care e rege: administrarea cursei din frunte, trebuie făcut un pas major în privinţa mapării motorului. Ȋn 2015 Mercedes W06 a fost cu 0.9s mai iute ca Ferrari SF-15T în calificări, în schimb în cursă ritmul a fost mult mai apropiat, undeva la 0.3s/tur în favoarea Mercedes, poate şi din cauza dificultăţilor cu frânele avute de echipa campioană.

Totto Wolf şi Lewis Hamilton afirmă că pista din Sakhir se pliază pe calităţile maşinii italiene mai bine decât cea din Melbourne. Ȋn primul GP al sezonului diferenţa reală a fost de 0.3s/tur în regim de cursă. Ȋn principiu, în GP-ul ce urmează aceasta ar trebui să scadă. Ȋn principiu…

P.S. Despre pneuri nu putem afirma cu certitudine cine are un avantaj cert în privinţa menajării acestora, deşi toate indiciile merg din nou către Ferrari. E cert că ecartul s-a redus, dar cercul nu a fost închis complet, situaţia seamănă oarecum cu cea din 2000, cu McLaren în locul Mercedes de azi. Doar că atunci un anume Michael Schumacher putea anihila un handicap de până la jumătate de secundă pe tur. Vettel joacă de data asta cu armele lui Prost cu care Jackie Stewart îl aseamănă prin prisma stilului cursiv de pilotaj, considerându-l cel mai bun pilot de pe grilă alături de Alonso…

Alegerea pneurilor pentru Bahrein pentru fiecare pilot în parte:

02-Bahrain-Selected-Sets-Per-Drivers-1k-EN