Audi și istoria scrisă în 18 ani de anduranță

Audi și istoria scrisă în 18 ani de anduranță

Parcursul temerar de 18 ani al Audi Sport în cursele de anduranță va lua sfârșit după tragerea cortinei peste sezonul 2016 și este greu de cuantificat aportul producătorului german în cartea de istorie a curselor de anduranță însă anunțul venit azi dimineață ne obligă să privim puțin în retrospectivă.

Audi R8R în primele teste la Nardo
Audi R8R în primele teste la Nardo

Totul a început la finele secolului trecut când Joest Racing, prolific partener al Porsche în anduranță a semnat, în 1998, pentru a deveni echipa de uzină care să ducă Audi la Le Mans în clasa LMP. Deși o astfel de participare era, la acel moment, fără precedent, Audi în sine nu era complet străin de fenomenul curselor de mașini sport, motoare ale producătorului german propulsând mai multe prototipuri obscure de la finele aniilor 80 și începutul aniilor 90 precum Gebhardt C901 sau March HSB care a concurat în Interserie. Noul proiect era însă unul ce primea binecuvântarea și fondurile necesare pentru a ieși din anonimat iar primul pas a fost făcut în cadrul uneia dintre cele mai dificile curse de anduranță, cele 12 ore de la Sebring.

R8R și R8C - doi frați cu mame diferite
R8R și R8C – două abordări total opuse

Audi s-a prezentat la ediția din 1999 a cursei cu două prototipuri R8R construite de Dallara, unul pentru tripleta Johansson/Alboreto/Capello și altul pentru Biela/McCarthy/Pirro. Ambele au performat dezamăgitor în calificări fiind la aproape cinci secunde în urma celui mai rapid BMW V12 LMR care a pornit din pole. Rezistența mașinilor s-a văzut, testată încă din timpul testelor necruțătoare de la Nardo, iar un parcurs fără incidente a adus prima clasare pe podium pentru echipă de la prima încercare. A urmat apoi cursa de 24 de ore de la Le Mans unde cele două R8R de la clasa LMP au primit compania a două R8C cu cockpit închis construite de britanicii de la RTN pentru clasa GTP (unde concurau Toyota și Mercedes-Benz).

America - pământul făgăduinței pentru Audi care a dominat ALMS
America – pământul făgăduinței pentru Audi care a dominat ALMS

Nesiguri de avantajele unui prototip cu cockpit deschis, germanii au ales să testeze ambele posibilități, rezultatul cursei oferindu-le un răspuns fără echivoc: locurile 3 și 4 la general pentru cele două R8R și, respectiv, dublu abandon pentru R8C-urile construite în fugă care aveau să se metamorfozeze în Bentley-uri în doar doi ani. Cum regulamentul favoriza oricum mașinile cu cockpit deschis pentru 2000, soluția a fost continuarea dezvoltării acestei platforme. Lucrul la noua mașină a fost din nou pus pe seama italienilor de la Dallara care, pentru 2000, au creat o capodoperă – noul R8 care a debutat la Sebring unde a câștigat din prima fără drept de apel, semn al vremurilor care aveau să vină.

Audi R8 rămâne cel mai de succes prototip din istoria formulei LMP
Audi R8 rămâne cel mai de succes prototip din istoria formulei LMP

Pentru a-și „odihni” noua bestie, Audi au ales să scoată de la pensie vechiul R8R care a mai bifat un podium, locul trei la Silverstone în cadrul uneia dintre cele trei etape din afara SUA a ALMS, înainte de a se retrage pentru totdeauna. Le Mans a fost momentul în care Audi a revenit cu noul R8 în fața unei competiții variate în clasa LMP900 (redenumită după greutatea maximă a mașinilor). Astfel, la start se aflau Panoz-urile americane cu motor central, Cadillac-urile cu dezastruosul agregat Northstar dezvoltate de Riley&Scott, Reynard-urile cu motor Chrysler, câteva Lola private, Courage-urile apărând din nou onoarea Franței și un unic BMW V12 LM de generație veche care doar a făcut act de prezență. Nimeni nu s-a putut pune însă cu Audi-urile care au terminat în formație 1-2-3 la 24 de tururi de Courage-ul care a terminat pe patru, respectiv la 26 de Panoz-ul de pe locul 5. Dominația abia începea.

Audi R10 a fost primul prototip Diesel de succes și a triumfat de trei ori la Le Mans
Audi R10 a fost primul prototip Diesel de succes și a triumfat de trei ori la Le Mans

Pe parcursul următorilor ani, Audi a continuat să înșire victoriile pe Circuit de la Sarthe, cu o mică întrerupere venită din sânul familiei sub forma victoriei Bentley din 2003, acel EXP Speed 8 fiind, în fapt, un R8 recarosat de RCN. Au curs și succesele în America de Nord, Audi trecându-și în cont titlul de campioni în ALMS între 2000 și 2008 (fie cu Team Joest, fie cu Audi Sport North America sau cu privații care primeau tratament special de la Champion Racing). Aceste succese au fost clădite și cu ajutorul a nu mai puțin de 11 succese în cursa de 12 ore de la Sebring, circuitul din Florida fiind locul în care, an de an, Audi și-a executat shakedown-ul noilor mașini, chiar și după ce cursa a părăsit calendarul WEC în 2012.

Ultimul Audi cu cockpit deschis - R15 și revenirea la cockpit-ul închis prin R18
Ultimul Audi cu cockpit deschis – R15 și revenirea la cockpit-ul închis prin R18

Mondialul de anduranță, care a coagulat interesul strâns în jurul Cupei Le Mans Intercontinentale din 2010-2011, s-a sprijinit pe Audi care a rămas singura uzină după plecarea celor de la Peugeot la finele lui 2011, acest angajament clar atrăgând în horă, mai repede decât se plănuise, și pe japonezii de la Toyota. Aceștia nu le-au stat însă în cale celor de la Audi care au devenit campioni în 2012 și 2013 înainte ca TMG să scoată din joben o mașină excelentă în 2014 cu care a spulberat Audi – un scenariu de neimaginat cu 10 ani înainte. În același an, asemenea sezonului 2001, o a doua marcă a grupului VAG a revenit în cursele de anduranță: de această dată a fost vorba de Porsche iar mizele erau chiar mai mari. Asta s-a văzut repede în WEC, Porsche câștigând la ultima ocazie din 2014 înainte de a mărșălui către titlu în 2015 și de a bifa victorii la Le Mans în acel an și, din nou, în acest an.

Paralele s-au făcut la tot pasul, uneori forțat
Paralele s-au făcut la tot pasul, uneori forțat

Audi a fost, astfel, lăsată în plan secund în ultimele sezoane, deși o ultimă victorie la Le Mans a venit în 2014 dar circumstanțele unei curse pline de incidente nu aduc aminte de victoriile la pas din era R8-ului sau chiar din primii anii de tranziție de la începuturile WEC în care R18 era imperial. Dar asta nu a știrbit din valoarea germanilor care, între R8 și R18, au produs alte două mașini strălucite, ambele poate prea focalizate pe Sfântul Graal – Le Mans dar care, prin filozofia pe care s-au bazat, au ridicat ștacheta în eficiență. Da, Peugeot a bătut Audi aproape peste tot în Seria Europeană Le Mans între 2007 și 2010 însă doar o victorie le-a revenit francezilor la ei acasă, la Le Mans iar germanii se mai pot mândri cu ceva – au fost cu un an înaintea Peugeot la lansarea tehnologiei Diesel care, pe vremea când a apărut prima dată la Le Mans într-o mașină de P900, în 2004, părea o glumă proastă. Am văzut, în urmă cu un deceniu, că celor de la Audi nu le place să glumească.

Ultimul învingător pe La Sarthe care a bifat victoria cu numărul 13... cu ghinion?
Ultimul învingător pe La Sarthe care a bifat victoria cu numărul 13… cu ghinion?

Din păcate, nu au glumit nici în această dimineață, decizia deși așteptată venind mai repede decât s-ar fi putut crede. Presiunea era însă de peste tot, alimentată de lupta cu rivalii din sânul grupului VAG, Porsche, ceea ce duce la cheltuirea de sume imense. Acestea nu au mai putut fi justificate în ochii șefilor companiei pe fondul scandalului „Dieselgate” care a zguduit Volkswagen, sumele ce vor fi plătite fiind doar o parte a motivului, al doilea fiind de filozofie – Audi are și acum motoare diesel în centrul prototipurilor sale de LMP1-H. Acestea vor trebui să dispară, cel puțin din schema VAG, iar mutarea către Formula E este alegerea, nu neapărat ca înlocuitor al proiectului din WEC, ci poate ca o încercare de spălare a imaginii. Nici doctorul Ullrich nu mai e atât de persuasiv în fața directorilor după scandalul de anul trecut din DTM…

Audi R18 (2016) #7 (Audi Sport Team Joest), Marcel Fässler, André Lotterer, Benoît Tréluyer
Audi R18 (2016) #7 (Audi Sport Team Joest), Marcel Fässler, André Lotterer, Benoît Tréluyer

În amintirea fanilor anduranței însă, imaginea celor de la Audi este imaculată, echipa de uzină, dar și privații cu care a colaborat între 2000 și 2005, oferind un exemplu de profesionalism care, pentru aproape o jumătate de deceniu, nu a putut fi urmată. Este, poate, chiar „vina” Audi că, în 2016, adversarii lor s-au pregătit atât de bine încât germanii nu și-au putut trece în cont ultimele trei etape din WEC pe care și le-ar fi putut contoriza dacă ar fi să ne uităm doar peste viteza ultimei versiuni a modelului R18. Până să tragem însă toate concluziile asupra acestei stagiuni mai sunt încă de disputat două etape, la Shanghai și Bahrain așa că, pentru a nu încheia într-o notă tristă, spun că, cel mai probabil, Audi nu și-a spus ultimul cuvânt în această carte a istoriei despre care am vorbit. Tot ce ne rămâne să facem este să vedem cum se vor scrie ultimele rânduri din capitolul mărcii cu cele patru cercuri.
jjz

Surse foto: Audi Sport, Team Joest,