WSBK Aragon: Recuperare pentru Davies după greșeala de sâmbătă

Dacă înainte de debutul sezonului ne așteptam la o revigorare a curselor, cu actori noi în prim plan etapă după etapă, acum ne îndreptăm spre un deznodământ deja cunoscut. Kawasaki Racing Team domină autoritar, punând presiune imensă pe adversarii direcți și din păcate unii nu fac față acestui stres. Un prim wake up call pentru Aruba Ducati a venit în Spania pe Motorland Aragon, managerii echipei trebuind să înceapă discuții serioase atât cu Chaz Davies, care repetă greșeli făcute anul trecut cam în aceeași perioadă, dar și cu Marco Melandri, care trebuie să ridice imediat ștacheta performanței și să înscrie victorii.

Cele două manșe de sâmbătă și duminică au avut un numitor comun, lupta directă între Jonathan Rea de la Kawasaki și Chaz Davies de la Aruba Ducati, cu italianul Marco Melandri spectator la distanță, dar deznodământul a fost diferit de la o zi la alta.  Rea a punctat mai bine la condiția psihică, rezistând atacurilor lui Davies, mai mult, aflat în spatele adversarului, a pus presiune pe acesta în prima cursă și a provocat eroarea lui Chaz. Abandonul de sâmbătă va cântări enorm înaintea finalei din noiembrie din Qatar.

Superbike

Prima cursă ne-a ținut în suspans cu un duel prelungit între Davies și Rea, ambii succedându-se la conducerea cursei cu manevre la limită. Pe Motorland Aragon, Ducati a părut motocicleta de bătut, având viteza de top pe liniile drepte și probabil o ieșire mai bună din viraje, însă pe timpii de frânare Kawasaki-ul pilotat de Rea a făcut legea.

Rutina deja obișnuită, mers la aspirație, presiune, schimbări de trasă dese și-au pus din păcate amprenta pe Davies, care ne-a arătat din nou slăbiciunea sa majoră ca pilot – un psihic mai fragil ca al rivalului Rea. În ultimele tururi ale cursei Chaz a clacat. ieșind în decor și oferind victoria pilotului Kawasaki. Mergând pe o notă mai pesimistă, am putea spune că Rea a pus deja un deget pe titlul stagiunii, pentru a se bucura de triumf având nevoie doar de constanță și un cap limpede.

Locotenenții de servici, Melandri și Tom Sykes, nu au putut oferi vreun ajutor mai titraților coechipieri, în schimb au adus puncte de aur echipelor pentru care concurează. Ambii din păcate par a suferi de aceleași probleme, lipsa încrederii în motocicletă, imposibilitatea de a seta corect motorul cursă de cursă, iar Sykes mai are o bilă neagră – managementul problematic al pneurilor care pe motocicleta sa capătă o uzură mai accentuată.

Melandri a declarat după fiecare manșă că a făcut câte un pas important în cunoașterea motocicletei de superbike, încrederea a crescut și în viitor va încerca să intre în lupta pentru victorie.

Aragon-ul a pus în prim plan calitățile motocicletelor, astfel că în pluton s-au înregistrat ecarturi mari. Piloții Pata Yamaha au venit grupați după ocupantul ultimei trepte a podiumului, Sykes, în ordinea Alex Lowes,  Michael van der Mark, în timp ce Honda a suferit rușinea de a-și vedea piloții devansați de un BMW ușor prăfuit pilotat de Jordi Torres, o Aprilia abia adusă pe circuit și înscrisă de Ioda Racing, echipă aflată la prima cursă din sezon, care și-a încredințat motocileta fostului protagonist al clasei Stock1000, Leandro Mercado și de Eugene Laverty de la Milwaukee, care merge la un nivel sub așteptări.

Fireblade-ul înscris de structura Ten Kate, rebotezată acum Red Bull Honda Superbike Team, are probleme cu un deficit de cai putere față de cam toate motocicletele de pe grilă și un șasiu rigid ce nu se pretează perfect pe caracteristicile circuitelor din calendar. Ce vedem în World Superbike în ce privește evoluțiile Honda Fireblade se repetă și în Marea Britanie în BSB, unde practic motocicletele nipone nu s-au regăsit prin clasamente.

Un moment incendiar a fost oferit de Xavi Fores, a cărui Ducati Panigale pregătit de Barni Racing a luat foc, pilotul fiind nevoit să sară de pe torța italiană.

17212188_10154618342194032_8100221480862384405_o

Manșa a doua de duminică nu promitea prea multe, Rea având întâietate după start, însă tur după tur Davies s-a apropiat de Kawasaki-ul rivalului și i-a dat lovitura finală spre jumătatea cursei. Ultimele tururi au adus un duel purtat cu sportivitate, fără manevre riscante, luptă câștigată cu stil de Davies și Ducati Aruba.

Față de prima cursă, Melandri a recuperat vreo 2 secunde pe durata celor 18 tururi, s-a jucat puțin cu Rea, dar nu a putut să emită pretenții la un eventual loc secund. Performanțele sale ne dau speranțe că în scurt timp va intra cu șanse în lupta pentru victorie și dacă nu îl va ajuta pe Davies să obțină mult doritul titlu, măcar îi va prelungi lui Rea agonia luptei pentru cel de-al treilea trofeu.

În pluton Xavi Fores a putut lua startul și a concurat cu o protecție la gât, reușind un spectaculos loc 6 în fața lui Jordi Torres de la Althea BMW și Leandro Mercado, care a confirmat că poate fi un pilot redutabil în seria mare din World Superbike, în ciuda unei Aprilia de generație veche.

În clasamentul general Rea conduce cu 145 de puncte, în fața lui Davies care a acumulat 95 de puncte, în timp ce locurile 3 și 4 sunt împărțite de Sykes și Melandri, despărțiți de 10 puncte.

17635185_10154680474789032_999852958093450567_o

Supersport

Așa cum ne-a obișnuit și în rundele precedente, clasa motoarelor de 600cc a oferit și pe Aragon un spectacol total, o luptă pentru victorie în 6, poate chiar 7 motociclete, doar că unii piloți au plătit scump încercarea de a trece de cei de la Yamaha, atât echipa de uzină cât și privații de la Kallio Racing.

Am asistat pe toată durata cursei la un duel spectaculos și purtat fără menajamente între Lucas Mahias și sud africanul Sheridan Morais, luptă în care pentru o vreme au mai intervent Kenan Sofuoglu, Federico Caricasulo sau Niki Tuuli.

Caricasulo, pilot oficial Yamah, a făcut spre final o greșeală enormă, rușind să îl scoată în decor și pe turcul Sofuoglu, lăsând cursa la discreția lui Morais și Mahias. În lupta celor doi piloți Yamaha a intervenit în ultimul tur și P.J. Jacobsen, dar MV Agusta sa nu a mai avut resursele de putere să devanseze la trecerea liniei de sosire modelele Yamaha.

Photo finish-ul în 3, la o diferență infimă de o sutime de secundă, arată dinamica acestui campionat și ce se poate întâmpla pe pistă atunci când revin în campionat constructori mai vechi, precum Yamaha, iar grila abundă de talente excepționale.

Kenan Sofuoglu, câștigător de 5 ori al coroanei supreme la această clasă nu a avut parte de revenirea dorită în competiție după accidentarea care l-a ținut departe de pista de concurs etapele precedente, în contul său neregăsindu-se nici un punct. Clasamentul general îl are lider pe Lucas Mahias cu 45 de puncte, urmat de Roberto Rolfo cu 40 de puncte și Sheridan Morais cu 34.

17240597_10154618379889032_7127368984494726103_o

SSP300

Una dintre cele mai așteptate curse din Superbike a fost debutul absolut al noii clase Supersport300, cea care a înlocuit competiția monomarcă European Junior Cup.

Succesul din ultimul timp al motocicletelor de 250-300cc nu a putut trece neobservat de Federația Internațională de Motociclism , care a decis transformarea unei serii monomarcă Honda cu un succes modest la public într-o competițe deschisă oricărui constructor dornic de implicare.

Caietul de sarcini care trasa liniile principale ale acestei serii, a fost primit satisfăcător de constructorii de motociclete, Kawasaki, Honda și Yamaha luând decizia de a se implica la această nouă clasă. Dacă Yamaha și Kawasaki vin cu modele având deja motoare conforme cu limita impusă de 300cc, seriile YZF -r3 și Ninja 300, Honda a folosit deja existentul CBR500R din producția de serie, la care s-a pus o limitare a cilindreei la cei 300cc impuși.

Ce am văzut în testele din presezon s-a confirmat și în cursă – niciun constructor nu a avut un avantaj clar față de ceilalți rivali. Un Kawasaki, o Yamaha și o Honda brand new la photo finish la o sutime de secundă anunță deja tensiunea luptelor pentru victorie în rundele ce vor urma.

Pe grilă am regăsit piloți ce și-au dovedit valoarea în European Junior Cup, dar nu au putut accede spre clasele superioare Stock1000 sau Supersport, dar și piloți veniți din CIV, CEV sau Moto3-ul britanic nu înainte de a experimenta câțiva ani clasa mezină din motomondial, în situația aceasta fiind olandezul Scott Deroue, campionul Moto3 britanic din 2015.

Cursa a fost extrem de disputată, deși plutonul s-a împărțit pe segmente valorice, evidențiindu-se trei grupuri de piloți ce au reușit pe durata weekend-ului să se încadreze în anumite ecarturi de timp, raportat la primii lideri ai sezonului, Deroue și Mika Perez.

La conducere s-au aflat pe rând Daniel Valle, Mika Perez și Scott Deroue, olandezul având de partea sa experiența mai multor sezoane în competiții de anvergură și-a devansat rivalii, obținând victoria la o diferență de 0.047 secunde în fața urmăritorilor spanioli.

Borja Sanchez, pe o altă Yamaha YZF -R3 s-a clasat pe locul 4, fiind ultimul pilot ce s-a încadrat într-o secundă cu ocupanții podiumului, locul 5 venind la aproximativ 11 secunde de Sanchez.

Ce a atras atenția a fost că piloți obișnuiți cu victoria în fostul EJC nu au performat la un nivel ridicat, excepție făcând Mika Perez. Astfel, nume precum Harun Cabuk, descoperit și promovat de Kenan Sofuoglu, Giuseppe de Gruttola, Paolo Grassia sau Alfonso Coppola nu s-au ridicat la nivelul atins în vechea competiție.

Deși nu a fost dat pe transmisia TV, unul din performerii cursei a fost Dorren Lourreiro, un sud african ce încearcă să pășească pe drumul deschis în anii recenți de Sheridan Morais sau mult mai cunoscutul campion Moto3 Brad Binder. Dorren a plecat de pe locul 20 în cursă, reușind pe parcursul celor 11 tururi să ajungă până pe locul 8, fiind tot timpul într-un grup ce s-a duelat pentru poziții, din care au făcut parte de Gruttola, Giacomini, Ana Carrasco sau Coppola.

Cât despre spaniola Ana Carrasco venită în Superbike după  o experiență nefastă în CEV Moto2, performanțele domnișoarei au atras atenția pe durata întregului weekend, reușind timp de top15. În cursă a plecat de pe locul 14, a ajuns la un moment dat pe 19, ca apoi să atace hotărât top 10-ul cursei. După o scurtă prezență pe locul 8, Carrasco a reușit să termine cursa pe locul 10, o poziție cu atât mai valoroasă cu cât rivala din acest an, Avalon Biddle, cu un palmares mai bogat și rezultate mai consistente a avut probleme tehnice și dificultăți la setarea motocicletei Kawasaki.

Competiția promite spectacol total, fiind la fel de spectaculoasă precum Supersportul.

hi_03_motorland_aragon_ssp300_2017_free_practice_1_deroue_gb48966_full

Stock1000

Clasa stock a motoarelor de 1000cc se prezintă în 2017 sub auspicii ceva mai sumbre. Piloții veniți din seriile europene de Superbike tind mai degrabă să ocolească clasa, găsinduți loc la Supersport pe cât posibil sau se orientează spre campionatele spaniole sau italiene.

La Stock1000 a rămas Roberto Tamburini ca cel mai experimentat pilot, trebuind să reziste în fața lui Michael Rinaldi, Florian Marino, revenit după o accidentare urâtă, Toprak Razgatlioglu, Luca Marconi și o serie de piloți care nu au confirmat anul trecut la SSP, precum Guarnoni sau Faccani.

Un pilot promițător în teste și candidat serios la tilul clasei este și Maximilian Scheib, însă acesta a pornit cu stângul stagiunea părăsind cursa destul de devreme.

Între piloții care au terminat pe podium, Rinaldi, Marino și Tamburini au fost ecarturi mari de peste 3 secunde între ei, cursa fiind mai mult o defilare ce nu a mai ținut publicul pe circuit.

Între motocicletele care își dispută poziții, Ducati-urile Aruba, modelele Yamaha pregătite de Pata și Kawasaki-urile Puccetti par să aibă un avantaj net față de modelele BMW si Aprilia care sunt destul de îmbătrânite.

Suzuki mizează pe piloți tineri proveniți din EJC, însă chiar dacă plutonul nu este unul omogen, fiind diferențe mari de valoare, nici Calia și nici Pusceddu nu au adus motocicletele din Hamamatsu în puncte.

În data de 28-30 aprilie este programată runda din Olanda, pe circuitul de la Assen, acolo unde Michael van der Mark, Rob Hartog  și Scott Deroue trebuie să confirme în fața propriilor fani.

Stock-Rinaldo

You may also like