Formula 1 Marea Britanie: Preview. Hamilton caută revanşa

Hamilton-33-720x432

“Aici a luat naştere Formula 1” le place  britanicilor să spună, ceea ce e complet greşit. Fostul aerodrom militar a avut onoarea să găzduiască, în mai 1950, Marele Premiu al Europei, prima etapă din istoria Campionatului Mondial de F1. Dar competiţia numită Formula 1 se născuse deja de 3 ani. Lasând la o parte mândria insularilor, această pistă spectaculoasă şi-a mai pierdut o parte din vechiul aer odata cu construcţia paddock-urilor separate, dar per ansamblu rămâne unul dintre ultimele circuite de modă veche, în care mâna pilotului poate face uneori diferenţa pe combinaţiile de viraje abordate la peste 250km/h.

Cerinţele circuitului

Măsurând 5891m după ultimele modificări, este a doua cea mai lungă pistă din calendar, după Spa. Vor fi parcurse 52 de tururi însumând 306.198km. Vitezele medii ce se învârt în jurul a 235km/h şi faptul că circa 70% din lungimea unui tur este parcurs cu gazul deschis la maxim fac din Silverstone una dintre cele mai rapide piste din calendar. Modul fluid în care se înlănţuie virajele (în  număr de 18) şi faptul că mai bine de jumătate sunt de viteză mare sau foarte mare face ca, după câteva circuite atipice, aici rolul pachetului aerodinamic să devină primordial.

DEYH_uxXYAEKjoN

Echipele aleg să ruleze un set-up cu apăsare medie spre ridicată, încercând totuşi să nu compromită viteza de vârf pe cele nu mai puţin de 5 linii, drepte, înainte de frânarea pentru Stowe, cu DRS-ul activ preconizându-se depăşirea pragului de 330km/h (în 2016 Rosberg ajungând la 334.2km/h). Vorbind de DRS, să spunem că vor fi două zone în care acest sistem artificial va fi utilizat. Prima are punctul de detecţie cu 25m înainte de virajul 3, activarea făcându-se la 30m după Aintree (virajul 5). E o zonă oarecum forţat aleasă pentru asta.

A doua zonă are punctul de detecţie la intrarea în Maggots, putându-se activa la 30m după ieşirea din Chapel. Aceasta este cea mai lungă linie dreaptă, recordul all-time în privinţa topspeed-ului de anul trecut putând fi ameliorat aici anul acesta doar cu foarte multă şansă şi un tow uriaş. Lungimea turului duce la un consum în aparenţă foarte ridicat, de circa 1.75kg/tur, chiar dacă treptele inferioare ale cutiei nu sunt mai deloc folosite, caracterul stop & go lipsind aici complet. Impactul a 10kg de carburant este apreciat la 0.35s/tur.

Cheia unui tur cât mai reuşit la Silverstone este un monopost care să răspundă cât mai prompt la schimbările bruşte de direcţie şi care, în acelaşi timp, să fie cât mai stabil din punct de vedere aerodinamic. Asta pentru că, dată fiind locaţia traseului, intensitatea vântului lateral nu este niciodată neglijabilă. Combinaţia dintre vântul puternic şi caracterul high-speed al pistei dă întotdeauna bătăi de cap inginerilor şi piloţilor, afectând în permanenţă atât punctul de frânare cât şi alegerea momentului pentru deschiderea gazului la ieşirea din viraje. Fluiditatea pistei face ca frânele să nu fie afectate prea mult, neexistând zone de frânare foarte puternică, deci, prin extensie, şi frecvenţa depăşirilor ar trebui să fie redusă.

DD4NpyBXcAAWW0K

Ȋn practică nu s-a întâmplat mereu aşa, dar vremea a contat decisiv la acesst aspect. Suprafaţa asfaltică denivelată, caracteristică comună a circuitelor britanice, obligă la un set-up cu o gardă la sol mai ridicată decât media sezonului – avantaj având mașinile prin definiţie high drag. Şi ar mai fi o particularitate a asfaltului: faptul că reasfaltarea nu s-a făcut uniform, ci în perioade diferite şi utilizând compoziţii diferite, aderenţa pistei este neuniformă, iar în cazul ploii, uscarea se va face diferit, în funcţie de gradul de absorbţie al zonei respective (sectorul al treilea este cel mai reticent din acest punct de vedere).

Aportul MGU-H este şi aici hotărâtor, datorită lungimii pistei, dar nu ca la Baku. De data asta modul în care MGU-K-ul recoltează energie depăşeşte importanţa uzuală. Un plus de 10CP din partea PU este echivalent cu 0.12s/tur, nu prea mult dacă ţinem cont de cei aproape șase kilometri ai pistei.

Datorită severităţii forţelor laterale, Pirelli a vrut iniţial  să aducă la Silverstone cele mai dure compoziţii de pneu din gamă: soft, medium şi hard. Dar pentru că gradul de duritate al compoziţiilor din acest an este cu o treaptă mai ridicat, iar hardul e comparat cu acele pneuri indestructibile din anii ’60, s-au răzgândit, şi supersoftul a apărut în peisaj alături de soft şi medium. Limitele în privinţa presiunii în pneuri sunt 22.5psi pentru trenul faţă şi 20.5psi pentru trenul spate. Unghi de cădere negativ – 3.25 faţă, 2.0 spate.

2017 Silverstone

Echipele de vârf au făcut alegeri radical diferite, cu Ferrari având la dispoziţie nu mai puţin de nouă seturi de supersoft (pneul cel mai agreat de maşina roşie), în timp ce piloţii Mercedes au doar câte șase seturi de supersoft disponibile (monopostul argintiu se împacă cel mai bine cu softul astfel că Hamilton are șase seturi galbene, iar Bottas cinci).  Media forţelor laterale la care vor fi supuşi piloţii va urca la 4.5g , cu vârfuri ce pot depăşi 5.5g , Abbey fiind pentru plima data “flat out”. Comportamentul maşinii SF70H pe virajele de mare viteză de la Barcelona şi Spielberg îi conferă o superioritate teoretică aici.

Degradarea este accentuată, anvelopele suferind deformări importante la trecerea prin viraje precum Copse, Woodcote, combinaţiile Maggost-Beckets-Chapel şi Abbey-Farm. Dacă temperaturile sunt ridicate (ceea ce este foarte probabil în iulie), uzura poate deveni problematică într-un timp relativ scurt, crescând importanţa alegerii strategiei corecte şi penalizând maşinile cu un balans firav sau prea multă apăsare pe puntea spate.

Strategia este cea cu 2 pitstop-uri:  primul între tururile 20-25, iar al doilea între 40-43, cu soft-ul preferat pentru ultimele două stinturi. Diferenţa dintre supersoft şi soft este apreciată, în teorie, la circa 1s/tur în favoarea compoziţiei mai moale. La Silverstone, avem parte de unele dintre cele mai lungi pitstop-uri, durata efectivă fiind de minim 28.5s.

Vremea este de obicei imprevizibilă în Albion, iar pentru ziua de duminică ar fi ceva şanse de ploaie. Temperatura în aer va fi moderată, cu un maxim de 25 de grade sâmbătă şi doar puţin peste 20 de grade în ziua cursei.

Date esenţiale:

  • lungime pistă: 5891m;
  • număr de tururi: 52;
  • distanţă parcursă: 306.198km;
  • evoluţie asfalt: moderată;
  • record pe tur: 1m33.401s (Mark Webber – 2013);
  • record topspeed:334.2km/h (Nico Rosberg – 2016);
  • cele mai multe voctorii: Echipe – Ferrari (16); Piloți – Alain Prost (5), Jim Clark(5, dar numai 3 la Silverstone).

 

You may also like