Formula 3: Progresul lui Mick Schumacher, explicat

Supremația etalată în weekendul de la Nurburgring îi oferă lui Mick Schumacher atât punctele, cât și ascendentul moral pentru a ținti coroana europeană în Formula 3 în ultimele două etape din acest an. Nu mulți s-ar fi așteptat însă la acest mare pas în față în urmă cu câteva luni.

Enaam Ahmed era un superstar în karting care a obținut cu ușurință titlul european KFJ în 2014. Pe locul secund la finele sezonului venea atunci Mick Schumacher, ceea ce reprezenta oarecum o surpriză – nu doar din cauza backgroundului cu succese sporadice, ci și din pricina dificultății de a gestiona presiunea sportivă în concordanță cu drama trăită în familie în urma accidentului suferit de tatăl său în decembrie 2013. Protejat pe cât posibil de către Sabine Kehm, în raport cu presa și cu fanii tot mai numeroși, tânărul a renunțat la apelativele din karting (Mick Jr. sau Mick Betsch, după numele de fată al mamei Corinna), asumându-și ilustrul nume cu toate avantajele și dezavantajele pe care le implica.

Parcursul său în formulele de monoposturi a fost, până acum, perfect normal și niciodată pripit. A început în Formula 4 germană, cu un prim an de acomodare și un al doilea în lupta pentru titlu, apoi a demonstrat aceeași disponibilitate de a munci și în Formula 3 europeană, unde a debutat în 2017, cu un podium la Monza drept cel mai bun rezultat. Nu trebuie omis niciodată faptul că în aceste serii piloții se școlesc, nu doar dau examene. E deja absurd faptul că în Formula 1 debutanții sunt judecați de la primele imprecizii, iar atitudinea critică persistă cu și mai mare injustețe asupra campionatelor pregătitoare. Anul trecut, călcâiul lui Ahile pentru Lando Norris era reprezentat de starturi, aspect remediat în a doua jumătate a stagiunii pentru a-i netezi drumul către titlu.

În cazul lui Mick Schumacher, problema o reprezentau calificările. În 2017, rareori a transpus forma bună din testele prelungi într-o calificare solidă la finele sesiunilor compacte de 20 de minute. Mai mult, o ratare în secvența a doua era de două ori mai costisitoare, căci regulamentul ia în considerare reperul pentru grila cursei a doua și al doilea timp etalon pentru grila cursei a treia. Și tot în același registru a început germanul și sezonul actual, fără să intre în top 10 în calificările de la Pau, apoi recuperând un total de 16 poziții în cele trei manșe din sudul Franței. În aceeași notă au fost întrecerile de pe Hungaroring și Norisring, cu progres de 10, respectiv 18 locuri. Abia la Zandvoort s-a clasat de două ori pe poziția a treia a grilei și s-a luptat în avanposturi.

Declicul a venit pe traseul-fetiș al tatălui său, la Spa-Francorchamps, unde a obținut primul pole position. Din nefericire, acea manșă s-a încheiat prematur pentru Mick, însă el a avut tăria de a replica în cursa a treia, în care a plecat de pe 6 și a învins fără drept de apel. Odată deschis contul victoriilor, juniorul Schumacher a continuat în aceeași notă, cu câte un succes în etapele de la Silverstone și Misano. Apoi a urmat parcursul de poveste de la Nurburgring, în care a preluat conducerea cvintetului Prema cu două pole-uri și victorii în toate cele trei sprinturi de câte 35 de minute. Doar trei puncte-l mai separă de liderul Dan Ticktum, singurul care a ținut pasul cu monopostul Prema #4 în ultima vreme.

Acesta este al șaselea sezon în care Formula 3 programează câte trei manșe într-un weekend. De la începutul lui 2013, doar câteva nume au reușit performanța de a pleca neînvinși dintr-o etapă și nu întotdeauna aceștia au devenit campioni. Felix Rosenqvist a fost primul, în 2013 pe Red Bull Ring, dar la finele anului titlul a mers către Marciello. În stagiunea următoare, Max Verstappen n-a avut rival la Spa și Norisring, apoi Esteban Ocon a recidivat la Moscova cu 3 victorii și tot francezul a luat coroana. Rosenqvist a dominat sezonul 2015 (vicecampionul Giovinazzi a avut 79% din punctele sale), cu victorii pe linie la Monza și Nurburgring. Apoi, Lance Stroll a fost și mai sigur de titlu (Gunther doar 63% din punctele sale) și a cucerit toate cele trei manșe de la Hockenheim.

Anul trecut însă a fost foarte echilibrată lupta în patru dintre Norris, Eriksson, Gunther și Ilott, fiind pentru prima oară când nimeni nu a putut să domine integral o etapă. Iar la ceea ce am văzut în 2018, cu atâția lideri ce s-au succedat la general (Fenestraz, Ahmed, Armstrong, Aron, Ticktum), e cu atât mai meritoriu ceea ce a reușit Schumi Jr. la Nurburgring. Fie că va deveni campion sau nu, important la acest nivel e cum și-a adresat punctele slabe: de 11 etape consecutive nu s-a calificat mai jos de locul 8, plecând de 4 ori din pole în acest interval.

Toată lumea se întreabă acum pe ce filieră va intra Mick. Avantajul său e că sponsorii fideli ai tatălui său îi asigură confortul financiar și nu este silit să intre într-un program de juniori nici pentru bani, nici pentru beneficiul de imagine. Numele său este suficient de puternic și performanțele recente îi permit să fie foarte selectiv. S-a văzut de ani buni cât de bine este sfătuit, așa că recordurile de precocitate vor fi complet ignorate în fața unui parcurs de învățare cât mai natural. Se profilează așadar doi ani de Formula 2, cel mai probabil cu Prema, dacă Ricardo Gelael nu are nimic împotrivă.

Afilierea este o posibilitate, însă minusurile sunt evidente la fiecare mutare. Red Bull este, în mod paradoxal, în criză de tineri, după ultimele capricii ale doctorului Marko (precum renunțarea pripită la Richard Verschoor). Austriecii erau cei mai serioși în ceea ce privește programul de juniori, însă acel ”fast lane” pentru promovarea lui Max Verstappen a redus oarecum credibilitatea inițiativei. Academia Ferrari a încercat să pară mai serioasă după scandalurile din era Marciello, însă a căzut în extrema de a racola foarte multe nume, fără a le putea oferi mare lucru. Doar Charles Leclerc a confirmat, restul s-au ales mai degrabă cu un sticker pe combinezon care-i ajută în negocierile cu sponsorii. Cât despre Mercedes, filiera lor n-a avut niciodată o bază solidă, însă forța echipei în Formula 1 a fost un element atractiv pentru tinerii care au găsit o cale spre titularizare. De atunci însă, Wehrlein a plecat, Ocon e la un pas și Russell va avea mari probleme dacă devine campion în Formula 2.

Tocmai din aceste motive, răbdarea e cel mai bun argument pentru Mick Schumacher. Într-un an sau doi se pot schimba multe la echipele de top din Formula 1, iar o semnătură grăbită acum nu se potrivește nicicum cu abordarea echipei sale de management. Însă atracția există și licitația a început pentru pilotul cu cele mai multe victorii în F3 europeană în actualul sezon.


Conținutul website-ului www.pitstops.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea pe alte siteuri conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea PitStops. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa contact@pitstops.ro.
Share-uirea pe social media (Facebook, Twitter, LinkedIn) în grupuri, pe contul personal sau pe pagini este acceptata si nu este nevoie de un acord prealabil.

You may also like

By