Canada 2014: who’s hot/who’s not

Who’s hot

Daniel Ricciardo

Michael Schumacher! Acesta e numele care ne vine prima data în minte când evaluăm performanţa lui Ricciardo. Nu atât de acrobatic precum legendarul pilot german, însă emulând stilul de „sprintemeister” al acestuia printr-un inlap fantastic şi copiind parcă manevra asupra lui Fisichella din China 2006 la atacul asupra lui Perez, australianul zâmbitor a crescut încă o clasă de când a sosit la RBR. Pilotajul fluid lipsit de greşeli, oportunismul a la Jones şi consistenţa l-au propulsat în poziţia  propice de a smulge o victorie improbabilă din ghearele unui Mercedes şchiopătând.

Nico Rosberg

Din nou ajungem cu gândul la Michael Schumacher. În 2003 cu nişte frâne coapte Schumi a ţinut piept jumătate de cursă unui trenulet de maşini mai rapide şi în plus echipate cu nişte pneuri Michelin superioare celor Bridgestone de pe maşina Ferrari. Performanţa lui Nico e posibil chiar să o depăşească pe cea a maestrului. 33 de tururi fără cei 160CP furnizaţi de MGU-K şi cu frânele spate aproape nefuncţionale a pilotat aproape miraculos, ţinând în viaţă maşina printr-un set-up al frânelor mai inteligent ales decât Hamilton şi printr-o adapatabilitate a stilului ce i-a permis să treacă şi peste problema consumului excesiv de combustibil. Cel mai bun pilot al week-end-ului canadian.

Nico Hulkenberg

Fără să strălucească temporar precum coechipierul său Perez, a adus maşina întreagă acasă, marcând din nou puncte importante. Pornit de pe 11 a încheiat pe 5, compromiţând voit un loc mai bun în calificări pentru un set-up optim în cursă, set-up dezvoltat în jurul anvelopelor, etalând  acelaşi racecraft robust, cu o defensivă ermetică permisă de abilitatea sa de a ieşi din virajele strânse cu cateva fracţiuni mai rapid decât majoritatea piloţilor de pe grilă.

Jenson Button

Anonim în cea mai mare parte a cursei, a conservat cu fineţea-i recunoscută pneurile pentru un asalt pe final când s-a strecurat prin acel haos temporar cu o depăşire superbă asupra lui Alonso şi Hulkenberg. Maşina nu s-a comportat încurajator cu multă benzină la bord, dar cu rezervorul aproape gol, aplombul şi oportunismul său s-au dovedit din nou la înălţime. E clar, că aşa cum se spune prin paddock, cel mai bun lucru de la Mclaren e în acest moment  Jenson Button.

Jean Eric Vergne

Un improvizator din specia lui Keke Rosberg, străluceşte în special când condiţiile sunt adverse. A pătruns aproape miraculos în Q3 şi probabil că nimeni din actualul platou nu ar fi reuşit să termine mai sus decât el în cursă, la volanul unui monopost  modest luându-i chiar faţa lui Alonso într-un Ferrari clar mai rapid.

Who’s not

Sergio Perez

Din nou mexicanul a dat cu piciorul unei performanţe excelente prin acroşajul cu Massa. Dacă până atunci pilotase impecabil, ţinând în frâu nişte anvelope vechi de peste 30 de tururi şi un sistem brake by wire recalcitrant, manevra din turul 69 relevă încă o data lipsa sa de precizie în duelurile roată la roată şi faptul că Perez e un pilot de încredere numai în anumite momente .

Kimi Raikkonen

Suprafaţa puţin abrazivă a pistei canadiene a adâncit problema finlandezului de a genera suficientă căldură în pneuri. Upgrade-ul trâmbiţat de Ferrari nu şi-a dovedit eficacitatea şi astfel am asistat la cea mai slabă cursă a lui Kimi de când a revenit la Marannello. Alonso, cu înclinaţia sa către un set-up subvirator ciudat a reuşit net mai multe cu o maşină identică. Răsucirea din acul de păr datorează în egală măsură încă neadaptării complete la brake by wire cât şi unui şut în spate neaşteptat  dat de sistemul hibrid.

Max Chilton

Cel mai slab pilot de pe grilă e o prezenţă constantă în această categorie. Accidentul ciudat provocat la start a întrerupt o serie prea puţin glorioasă în care   a trecut de fiecare dată linia de sosire şi probabil că a stopat un recital din nou mediocru în cursă.