Retrospectiva Lunii – Martie 2015

Retrospectiva Lunii – Martie 2015

Luna aceasta: De la Jim Clark la Giedo van der Garde. De la o mașină emblematică la simulatoarele erei moderne. Curiozități și mistere.

Cum am anunțat în urmă cu ceva timp, la noi pe site debutează o nouă rubrică. Retrospectiva Lunii vă va oferi lunar cele mai bune texte scrise de noi pe durata ultimelor 31 de zile. Fără să mai zăbovim, vă urăm spor la (re)citit!

4 martie: Jim Clark – “The Natural” king of GP racing

clark

Începem lista cu un articol în limba engleză. Mihai Fira studiază viața lui Jim Clark într-un material amplu și de pus în ramă la bookmarks. Considerat de mulți drept cel mai bun pilot din istorie, britanicul și-a găsit sfârșitul făcând ce-i place, pe pista de la Hockenheim, în 1968. La momentul respectiv, dublul campion mondial al Formulei 1 era cel mai titrat pilot al curselor de GP.

„On March the 4th 1936 in the quiet village of Kilmany near the Scottish Borders, a family of farmers welcomed the birth of their fifth child, James Clark Jr, their only son. Young Clark attended primary school first in his home village then, later, in the nearby village of Chirnside, close the family’s farm at Edington Mains. A quiet student, Clark continued his education at at the Clifton Hall School before being sent to the Loretto Boarding School in Mussleburgh, near Edinburgh.

It’s at Loretto that Jim first found that he had a particular interest in a different type of horse than that used at his dad’s farm: the horse-power. Being already accustomed to the technical bits of his father’s farm equipment, Clark started buying motoring magazines around that time being fascinated by both the aesthetics and the things that lie beneath the body of a car.”

„No driver has ever displayed such sheer and fluid driving talent doubled by an awe-inspiring ability to take a given car around a given track in the fastest possible time with less apparent fuss, better than Jimmy Clark.”

6 martie: Dacă-i voie a visa…

m1

Numit car-designerul secolului, Giorgetto Giugiaro a stat la baza designului modelului M1 al celor de la BMW. Acesta a fost produs în exact 453 de exemplare între 1979 și 1981, douăzeci dintre ele concurând în seria Procar timp de doi ani. Alexandru Șiclovan a analizat acea perioadă de glorie și tot ce a urmat mai apoi în istoria acestei mașini emblematice într-un text melodios.

„Să singularizezi un model din istoria BMW ar fi o sarcină grea. Mai bine încercuiești o literă – M. Și-apoi vezi de unde a început povestea sa. Capitolul 1, să-i zicem M1.

Un om a visat. A visat să răstoarne obiceiul de a transforma mașina de stradă într-un turism de circuit. Se putea și invers.

Apoi a visat că-i pune pe cei mai mari piloți ai vremii să-și măsoare forțele pe mașini egale. Și nimeni n-a mai reușit asta de atunci.”

11 martie: Formula 1 – Preview 2015

start-620x400

Începutul sezonului de Formula 1 este un moment important al calendarului de motorsport în fiecare an. Înainte ca mașinile să tureze motoarele la Melbourne, Dragoș Soare-Rada, Valentin Răducan și Liviu Aileni au aruncat ochi asupra fiecărei echipe și ne-au arătat cine se va lupta la pentru titlu, de la cine putem avea așteptări, dar și ce au de adus piloții noi –  un must read pentru orice iubitor al F1.

„Gânditorul. Probabil cel mai profund analist al actualului platou. Ȋn privinţa perfecţiunii pe un singur tur l-a eclipsat până şi pe Hamilton. Trasele urmate şi modul în care deschide gazul la ieşirea din viraje au reminescenţe cu ce am văzut în trecut la Prost sau chiar Varzi. Numai că în privinţa ştiinţei de a citi o cursă este încă departe de Profesor. Ȋi lipseşte în primul rând incisivitatea în duleurile roată la roată şi dacă doreşte să se implice din nou în lupta pentru coroana mondială, acesta este capitolul la care trebuie să muncească cel mai mult. Fiind un perfecționist, e rezonabil să speculăm că va evolua.”

Oare despre cine e vorba?

12 martie: Ce se întâmplă la Sauber este ridicol

vdg

Pe durata săptămânii premergătoare Marelui Premiu al Australiei au existat multe subiecte pe baza cărora s-a putut discuta. Unul dintre ele a avut în prim plan echipa Sauber și pe fostul ei pilot, Giedo van der Garde. Un conflict având în centru contractul olandezului a evoluat, ajungând chiar în instanță, unde el a avut câștig de cauză. În final, Sauber a plătit pentru imprudența sa, dar întregul caz a avut un aer de ridicol, după cum a relatat atunci Dan Dracea, care a urmărit îndeaproape desfășurarea evenimentelor.

„Ești fost pilot de teste la o echipă, dar contractul tău îți permite să ataci în instanță dreptul de a fi chiar titular pentru un întreg sezon. Între timp echipa a numit alți doi piloți în locul tău și ești lăsat cu ochii în soare. Câștigi procesul și locul într-o mașină, iar unul din cei doi mai sus menționați este sacrificat.

Ești în garajul echipei sâmbătă la calificări (să presupunem că până vineri nu e timp suficient pentru a rezolva problema și nu vei rula în antrenamente). Te sui într-o mașină care nu e ajustată dimensiunilor tale exacte, dar asta trebuie să-ți fie cea mai mică grijă.”

17 martie: Sebring 12h 1965 – A tunat când s-au adunat

10974451_10153129476484540_2513549324949393526_o-620x400

Este cea mai veche întrecere de anduranță de pe continentul nord-american. Tradiționala cursă de la Sebring s-a întors în acest an cu Chevrolet înregistrând primul succes după 50 de ani. Întâmplarea a făcut ca chiar acea victorie memorabilă din 1965 să facă subiectul unui text scris de Mihai Fira înaintea cursei din acest an. O premoniție a autorului nostru, poate?

„Unul dintre truismele motorsportului spune că piloții epocali nu și-au arătat întreaga măreție pe pistă uscată. Pe aceeași idee, marea majoritate a curselor cu adevărat memorabile pe care ni le-a oferit istoria au avut loc direct sub o rupere de nori.

Acesta a fost cazul și în 1965, în Florida. Competitorii veniți pentru cursa de 12 ore ținută pe aerodromul din Sebring, altă dată fief al avioanelor B17 angrenate în a doua mare conflagrație mondială, au realizat la jumătatea cursei că ar fi fost o idee foarte inspirată să își aducă cu ei, pe lângă pneurile de ploaie, și niște vâsle. Circuitul de la Sebring era format din linii drepte lungi legate prin viraje în unghi drept de alte drumuri de acces, toate parte a aerodromului. Layout-ul din acea perioadă măsura 5.92 de kilometri dintre cei mai plați.”

18 martie: Dacă nu ești pilot în viața reală, te ajută Photoshop!

bacila

Marius C. Băcilă scrie de doi ani despre motociclism, iar noi continuăm seria colaborărilor de ținută cu un specialist care se aventurează și la exercițiul editorialistic, dar pune în scenă și analize precum cea de față. Am râs cu lacrimi citind acest text despre farsa unor români din Peninsula Iberică deveniți peste noapte piloți în Campionatul de Viteză al Spaniei.

Miraculos lucru, Internetul ăsta. Poate să te ajute să-ți faci prieteni cu pasiuni comune, să-ti potolească setea de cunoaștere și să te conecteze instantaneu cu oameni și fenomene din celălalt capăt al lumii. Sau sa devină un instrument pentru implinirea unor fantezii, măcar la nivel imaginar.”

Din fișele cu timpi postate de autointitulatul pilot român rezultă nu doar că avem un reprezentant în CEV Moto2, ba chiar avem nu unul, ci doi rideri din spațiul mioritic, ambii coechipieri la echipa Targobank Motorsport. Bașca, amândoi aveau timpi de top în testele din presezon. Adică existau doi români de care nu mai auziserăm niciodată care mergeau mai tare decat orice alt rider român de până acum.”

20 martie: Gérard Ducarouge și lecția specificului local

Ducarouge01

Alexandru Șiclovan și-l amintește pe Gérard Ducarouge, cel care ne-a părăsit în urmă cu o lună și jumătate. Întreaga carieră a francezului este trecută în revistă într-un text cu o notă nostalgică, începând cu primul său job ca tehnician la Matra. Trecerea lui Ducarouge în Formula 1, unde a avut aventuri la Ligier, Alfa Romeo, Lotus și Larrousse și s-a apropiat mult de piloți precum Ayrton Senna, este apoi relatată cursiv în această adevărată poveste despre viață.

„Inginerul francez a avut destule realizări, însă n-a apucat să scrie o carte despre diversitate la locul de muncă. Un om ce a văzut cum lucrează diverși mari conaționali ai săi, dar și englezi sau italieni de renume, ar fi fost cel mai indicat pentru un asemenea demers.

În urmă cu puțină vreme ne-a părăsit unul dintre ultimii ingineri ai vremurilor în care un om putea ști fiecare piesă a mașinii de Formula 1. Și vorbim despre o personalitate ce și-a pus amprenta asupra unor monoposturi marcante, ușor recognoscibile, nemuritoare.”

26 martie: Curiosul caz al lui Fernando Alonso

alonso

Mutarea lui Fernando Alonso de la Ferrari la McLaren a fost întoarsă pe toate fețele în intersezon. Reînnodând o colaborare cu Honda ca furnizor de motoare, McLaren a reprezentat o alegere cel puțin riscantă pentru spaniol, iar după o sumedenie de probleme întâmpinate în teste, accidentul său din Barcelona a lăsat loc de diferite interpretări în ceea ce privește circumstanțele în care acesta a avut loc. Când Alonso a fost întâmpinat de jurnaliști la conferința de presă dinaintea Marelui Premiu al Malaeziei, răspunsurile sale nu s-au aliniat cu explicațiile date de echipa sa, lucru ce l-a amuzat pe Dan Dracea. A avut mașina sa probleme, sau nu? Nici azi nu știm.

„Spusele piloților pot fi de multe ori interpretate în multe feluri sau puse în diferite contexte, fapt ce ca jurnalist te face să poți scrie texte care mai de care mai interesante și inedite, precum interpretarea unei poezii în liceu îți lăsa loc să bați câmpii cum vroia inima ta.

De aceea, conferința de presă a piloților de azi a fost așteptată cu sufletul la gură de multă lume, inclusiv de mine.”

30 martie: Misterul lui Dani Pedrosa

pedrosa

În ciuda faptului că se află la al zecelea său sezon consecutiv la clasa MotoGP, concurând în tot acest timp la o echipă de top, Dani Pedrosa nu a reușit să-și adjudece vreun campionat mondial. După trei succese consecutive în clasele mici, spaniolul a reușit să termine doar pe a doua poziție a clasamentului, făcând-o în trei rânduri. Coechipierii săi au părut întotdeauna să aibă ceva în plus. Ar putea face spaniolul mai multe, sau este un caz tipic de pilot născut în generația nepotrivită? Paul Athes investighează.

„O mulțime de întrebări, critici și controverse se nasc în ultima perioadă în jurul lui Dani Pedrosa. Unii se întreabă ce mai caută spaniolul la Repsol Honda, după atâtea sezoane în care nu a cucerit titlul mondial. Totuși, nu putem uita rolul important al spaniolului la obținerea trofeelor de la constructori, acolo unde Honda s-a impus în ultimele patru sezoane.”

„Pentru 2015 soarta sa a fost asigurată încă din vara lui 2014, atunci când HRC (Honda Racing Corporation) a anunțat prelungirea înțelegerii existente cu el pentru încă două sezoane. Au existat critici foarte vocali din toate părțile, mutarea aceasta fiind contestată de cei care nu mai cred în viitorul lui Pedrosa alături de gruparea japoneză.”

31 martie: Exclusiv: vizită de lucru la Base Performance Simulators

1167214_611542365533941_1484354342_o-620x400

Auzim în zilele noastre tot mai des despre „munca efectuată de piloți în simulator pentru dezvoltarea mașinii”. Este un text ce nu lipsește din orice comunicat de presă redactat de echipe când semnează un nou pilot de teste sau de rezervă. Iar asta din cauză că este adevărat. O parte importantă a dezvoltării mașinii, dar și a antrenamentului piloților în cauză, se realizează analizând datele obținute în astfel de simulatoare. Un motiv excelent pentru ca Alexandru Șiclovan să afle direct de la sursă câteva lucruri despre cum funcționează așa ceva.

„Piloții de curse nu sunt unilateral dezvoltați, fiind nevoie de o sumedenie de calități pe lângă viteza pură. Coordonata care a luat amploare în ultimul deceniu este exercițiul pilotajului pe simulator, devenit indispensabil pe fondul avântului tehnologic în domeniu, coroborat cu motivațiile financiare. Pionierul Darren Turner s-a urcat rapid în acest tren.”

„Într-o zi mohorâtă ce reflecta atmosfera de intersezon, am ajuns în cochetul orășel Banbury, unde-și avea sediul și defuncta echipă Marussia. Apropierea de Motorsport Valley și Silverstone oferea un mare avantaj de localizare, însă am putut verifica pe propria piele cât de respectată este intimitatea piloților, parcurgând vreo cinci kilometri din centrul orașului înspre o zonă tipică decountryside britanic, dincolo de o pădure care mărginea alt totem al motorsportului: fabrica Prodrive.”