SBK Misano: Kawasaki imbatabili, Biaggi onorabil

SBK Misano: Kawasaki imbatabili, Biaggi onorabil

O nouă etapă, același deznodământ: Kawasaki este motocicleta perfectă nici un alt constructor nu are antidot împotriva lui Jonathan Rea și Tom Sykes. Însă Sykes a trecut peste problemele din debutul sezonului și luptă la victorie cu coechipierul Rea.

SBK

Cursele în sine nu au oferit vreun spectacol care să rămână întipărit în mintea fanilor. Italienii nu își doreau să vadă doi britanici dominatori la ghidonul unei motociclete japoneze, ci performanțe bune pentru Ducati și Aprilia. Pasiunea suporterilor a fost adusă la cote de neimaginat de anunțul că Mad Max Biaggi va pilota un wild card Aprilia în următoarele câteva curse.

Așteptările în ce privește evoluția lui Biaggi variau de la optimism debordant la atitudini rezervate. Comparația cu Troy Bayliss nu prea stă în picioare datorită perioadei de inactivitate îndelungate a australianului spre deosebire de Max, care a testat periodic modelele Aprilia, atât cele de Superbike, cât și prototipul de MotoGP.

Punctul în care exuberanța fanilor a explodat a fost după prima sesiune de antrenamente de vineri în care Max Biaggi a ocupat prima poziție. Performanța avea să se repete și în FP2. Nebunia era maximă înainte de calificări însă acestea au adus iubitorii de Superbike cu picioarele pe pământ cât de cât. Împăratul Roman obținea doar locul 5 pe grila de start.

Înaintea startului televiziunea a insistat pe Biaggi și pe graficul ce monitoriza bătăile inimii.  Un puls de 183 de bătăi pe minut arăta cât de emoționat era fostul campion al seriei. Startul său a fost perturbat de o țâșnire mult prea optimistă a lui Sylvain Guintoli, acțiune care l-a aruncat pe Biaggi pe locul 7. Timpul pierdut la start nu i-a dat vreo șansă lui Max de a ataca poziții din top 5, iar finalul de cursă ava să îi aducă locul 6. Poziția este mai mult decât meritorie ținând cont că nu mai concurase de la finele lui 2012. Faptul că a rezistat în zona fierbinte a plutonului, locurile 6 – 10, acolo unde se bat piloți cu ambiții prea mari în acest sezon în raport cu materialul de concurs disponibil îl pune pe Biaggi într-o lumină cât se poate de bună.  Totuși criticii campionatului de Superbike, cei care deplâng nivelul de talent al piloților implicați în ultimele 2-3 sezoane ar putea spune că aproape orice pilot cu ceva experiență în motomondial ar putea face față cu brio în campionat. Condiția fiind toutuși să nu te cheme Toni Elias, Marco Melandri sau Aoyama.

Primul loc al cursei 1 a fost ocupat fără drept de apel de Tom Sykes însă pentru locurile 2 și 3 s-au luptat până spre final Rea, Davies și Giugliano. Remarcabilă determinarea lui Davide care vrea să facă uitată imaginea întipărită în mintea fanilor anume aceea de pilot inconstant și amator de greșeli impardonabile.

Rezultatele curselor din acest sezon depind exclusiv de materialul de concurs al protagoniștilor. Kawasaki a reușit o motocicletă ce se adaptează perfect pe orice tip de circuit, frânează excelent și are un top speed optim indiferent de dificultatea traseului de concurs, Ducati excelează pe circuitele virajate unde timpii de frânare ies în evidență, lucru total opus prototipului de MotoGP, Aprilia este într-o creștere de formă însă top speed-ul variază de la un circuit la altul.

Cursa a doua a fost la dispoziția lui Rea care după ce a trecut de impresionantul Max Biaggi la start nu a dat nici o șansă urmăritorilor Sykes și Giugliano. Rea greșise alegerea pneurilor în prima cursă, însă nu a repetat eroarea și în cursa a doua, dovedind că pe aceeași opțiune de pneu îl bate pe Sykes cu lejeritate. Remarcabilă evoluția lui Leon Haslam ce a luptat pentru podium în cursa a doua după ce în prima obținuse locul 5. Ambiția sa a fost de a demonstra echipei că nu se sperie de prezența lui Biaggi și că nimeni nu îi poate lua rolul de lider al echipei la Aprilia. În a doua alergare Leon a câștigat duelurile cu Sykes care nu a reușit să găsească un setup optim și cu Davies de asemenea într-o creștere vizibilă de formă. Chaz s-a maturizat enorm în acest sezon la Ducati și pe viitor dacă ghinioanele caracteristice îl vor fi părăsit definitiv poate urma exemplul lui Jonathan Rea devenind un protagonist de seamă al campionatului.

Supersport

Clasa Supersport este terenul de joacă a doi constructori, Kawasaki cu al său pilot Kenan Sofuoglu respectiv MV Agusta prin Jules Cluzel. Coechipierii celor doi sunt cel mult candidați la ultima treaptă a podiumului.

Până la Misano cursele din sezon au fost dominate de doar 3 piloți, iar excluzându-l pe thailandezul Ratthapark Wilairot acum în motomondial, lupta pentru victorie s-a dat doar între Sofuoglu și Cluzel. Ultimul fiind poate mai determinat însă drastic penalizat de toanele motocicletei MV Agusta care nu prezintă garanții că va termina cursele.

Surprinzător, cursa a fost dominată de la început de Cluzel urmat de americanul P. J. Jacobsen. Pentru locul 3 s-au luptat mare parte din cursă Sofuoglu și Lorenzo Zanetti. Turcul avea să greșească în ultime tururi când a pierdut controlul motocicletei, dar a reușit să revină și să câștige câteva puncte, finalul regăsindu-l pe locul 11.

Locul 4 i-a revenit lui Gino Rea într-unul din rarele momente când poate duce presiunea unei curse până la capăt.

Stock 1000

Asemenea celorlalte clase la Stock 1000 protagoniștii sunt neschimbați: Savadori,Tamburini și de Rosa.

Revelația cursei a fost Kevin Calia (Aprilia) ce a asigurat spectacolul în lupta pentru podium, adjudecat până la urmă de mai experimentații De Rosa și Tamburini.  O bună parte a cursei locul 2 a fost ocupat de Kev Coghlan (Yamaha) însă motocicleta acestuia nu a putut rezista mai puternicelor Aprilia, BMW sau Ducati.

Runda de la Misano a marcat și prima participare pe 2015  în competiție pentru pilotul român Robert Mureșan. Rezultatul din calificări a fost unul onorabil, locul 16 dintr-un total de 33 de piloți ce au luat startul în cursă.

Forma începută în calificări a fost continuată și în warm-up, unde Mureșan a obținut locul 11.

Pentru cursă Robert a folosit o variantă mai scurtă a șasiului BMW fapt care a provocat un wheelie la start. La finele primului tur Robert se afla pe locul 19 de unde a pornit ofensiva în încercarea de a urca cât mai sus în clasament. În fața sa se aflau Barrier, Cecchini, Suchet, D’Annunzio și Wagner. Aceștia formau un pluton compact în care se produceau numeroase schimbări de poziții. Mai greu a fost de depășit Cecchini, manevra fiind pregătită pe durata a câteva tururi, după această depășire românul a luat un avans față de urmăritori adjudecându-și un binemeritat loc 15 și un punct prețios pentru echipa H-Moto.

Un impediment cu care Robert Mureșan a avut de a face a fost noua specificație de pneu SC1 întrodusă la începutul sezonului, necunoscută pentru român în condiții de cursă, dar și un asfalt nou turnat pe circuitul de la Misano. Setările au trebuit refăcute în așa fel încât să corespundă cu suprafața de concurs și specificațiile motociletei cu șasiu din 2013 și electronică la nivelul sezonului 2014. Raportat la motocicleta folosită, al treilea BMW la final de cursă, cu încă 2 mai jos în clasament, rezultatul este unul meritoriu care dă speranță pentru evoluțiile viitoare.

Mulțumim pentru informațiile puse la dispoziție de echipa ce îl manageriază pe Robert Mureșan, Motorsport Race Management.

Stock 600

La această clasă miza a fost omorâtă încă din debutul sezonului de către pilotul turc protejat de Kenan Sofuoglu, Toprak Razgatlioglu. Condiția ca acesta să obțină titlul clasei la Misano era să ocupe la final ultima treaptă a podiumului, obiectiv facil.

Federico Caricasulo (Pata Honda Junior) a încântat publicul italian cu o victorie planificată minuțios. Atacul final l-a dat în penultimul tur în fața finlandezului Niki Tuuli. Razgatlioglu a făcut o cursă tactică inteligentă neforțând vreo manevră împotriva finlandezului. Locul 3 i-a adus titlul la primul sezon petrecut la această clasă cu 2 curse rămase de disputat. Finalul de sezon îl va prinde pe turc la clasa imediat superioară Stock 1000 la ghidonul unui Kawasaki pregătit de echipa Puccetti.

EJC

Cea mai dramatică bătălie pentru victorie a avut loc la clasa European Junior Cup unde liderul campionatului și posibilul campion la Misano, Javier Orellana a pierdut controlul motocicletei în ultimul tur la o încercare de a-și apăra poziția în fața lui Emanuele Pusceddu. Rezultatul a fost dezastruos pentru amândoi, deznodământul campionatului amânându-se încă o etapă cel puțin.

Persoana potrivită la momentul oportun a fost sărbătoritul zilei Giuseppe de Gruttola care și-a adjudecat prima victorie din campionat, urmat fiind de Alfonso Coppola și Gullaume Raymond.

Ultimul punct al cursei oferit de locul 15 a revenit neozeelandezei Avalon Biddle, liderul detașat în clasamentul fetelor. Pentru unguroaica Viktoria Kis a fost o nouă cursă cu incidente, numărul 23 părăsind întrecerea în turul 3, moment când se afla în lupta pentru un loc în primii 20.

Runda următoare a Superbike-ului se va desfășura în data de 17 iulie pe Laguna Seca în Statele Unite.