USCC Road America: Action Express se impune, Porsche domină la GTLM

USCC Road America: Action Express se impune, Porsche domină la GTLM

Duminica trecută tot ceea ce ne-am putea dori de la o cursă de anduranță am primit într-o doză concentrată de 2 ore și 40 de minute pe unul dintre cele mai frumoase road course-uri americane: Road America din Elkhart Lake, Wisconsin. Nu numai că am avut toate clasele pe pistă în această etapă cu numărul 9 dar toate au ținut să facă spectacol până în ultimul tur, un spectacol care a început încă de sâmbătă din calificări.

La clasa de top a prototipurilor Joey Hand a fost de neatins în calificări la bordul Riley-ului cu motorizare Ford înscris de Ganassi, DeltaWing-ul fiind din nou cel mai rapid la capătul linii drepte de dinainte de Canada Corner. La LM-PC, clasă care ar putea fi înlocuită cu LMP3 în viitor, lupta s-a dat până în ultimul tur între Chris Cumming și James French, acesta din urmă adjudecându-și din nou pole-ul în dauna lui Cumming care a pierdut până în prezent de 3 ori în exercițiul calificărilor în fața pilotului Park Place Motorsport. El s-a apropiat amenințător de recordul lui Bruno Junqueira însă nu a fost capabil să-l doboare.

La GT-LM, Earl Bamber a fost de neatins, așa cum îi stă bine unui învingător al cursei de la Le Mans. Timpul său, un 2:02:384, este și cel mai bun înregistrat până în prezent de un model din această categorie fiind cu peste o secundă sub recordul din 2014. Alături de Bamber, pe prima linie s-a aflat Antonio Garcia care a coborât până la 2:02:604. Cel mai bun BMW a fost cel cu numărul 24 care a plecat din linia a doua alături de Ferrari-ul Risi, care a venit din postura de învingător a ediției precedente. Cel de-al doilea Porsche de uzină a avut niște probleme la motor care au necesitat schimbarea agregatului în noaptea de sâmbătă. La GTD, lupta a fost extrem de strânsă între un Porsche, un Audi, un Viper și un Aston-Martin. Modelul 991 GT America a plecat din pole fiind urmat de Viper-ul lui Ben Keating, Aston-ul Christinei Nielsen și Audi-ul lui Christopher Haase. BMW-ul Turner Motorsport care s-a impus în etapa precedentă de la Lime Rock a plecat penultimul grație unui tur anonim din partea lui Michael Marsal care s-a chinuit cu viteza de top deficitară a BMW-ului.

Startul s-a dat sub un cer senin iar întreg plutonul a parcurs primul tur fără probleme, Pilet fiind deja în poziția de atacator astfel că nu a trecut mult până ce francezul s-a aflat în coada plutonului de la GT-LM. Între timp, de pe linia boxelor, s-a pus în mișcare Mazda cu numărul 07 și Ligier-ul Michael Shank, ambele fiind penalizate după ce au fost nevoite să lipsească din warm-up din cauza unor probleme tehnice. În cazul oamenilor lui Shank, problema a fost la fuel cell, care s-a prăbușit la propriu după ce nivelul de combustibil a coborât sub jumătatea rezervorului. Acesta a fost peticit cu niște foi de aluminiu și astfel a pornit într-o cursă de recuperare care nu avea să fie ușoară din cauza pistei înguste și a avansului liderului.

Din cauza lungimii cursei, echipele au încercat mai multe strategii de opriri la boxe pentru a-și păstra supremația obținută pe pistă. Bineînțeles că au existat învingători și învinși dar multitduinea strategiilor puse în practică a adăugat spectacolului un procent mare de imprevizibil. Tot din cauza duratei cursei, drive-time-ul minim pe care trebuia să-l parcurgă un pilot amator (Silver/Bronze) din categoriile Pro/Am (LMPC și GTD) a fost redus de la 50 la 40 de minute, adică durata unui stint de combustibil.

Revenind la acțiunea din cursă, Joey Hand a reușit să-și păstreze poziția obținută în calificări, același lucru putând fi spus și de Earl Bamber care se depărta de pluton la un ritm halucinant de o secundă pe tur. Între timp, mai în spate, Garcia a început să recupereze după un start mediocru în care a pierdut două locuri. Mai întâi, spaniolul a trecut de Fisichella. Apoi, i-a căzut victimă și John Edwards al cărui BMW suferea, precum o făcea și varianta de GTD, pe liniile drepte. Garcia nu a putut însă să pună presiune pe Bamber, care era deja departe. La categoria inferioară a GT-urilor, Aston-ul TRG a condus la început, Nielsen fiind urmată de Dion Von Moltke și Ben Keating.

Ferrari-ul #62 a triumfat în 2014 însă anul acesta locul 3 a fost maximul posibil
Ferrari-ul #62 a triumfat în 2014 însă anul acesta locul 3 a fost maximul posibil

 

După doar 20 de minute, toată munca lui Joey Hand, care-și construise un avans de 5 secunde, s-a dus pe apa sâmbetei, pilotul Ganassi fiind depășit de Michael Valiante în virajul 1 și de Fittipaldi și Taylor în al doilea viraj. În acest moment, americanul a început să se plângă pe team radio că era foarte lent pe liniile drepte acuzând o pierdere serioasă de putere. Între timp, la vârf, distanța dintre Valiante și Ricky Taylor era de maxim o secundă, cele două Corvette-uri luptându-se cu Fittipaldi în postura telespectatorului din primul rând.

La GT-LM, modelele Porsche preparate de CORE își arătau supremația, Patrick Pilet fiind deja pe urmele lui Garcia care fusese depășit de Fisichella. Francezul nu a stat mult pe gânduri și, după un duel furat parcă din cursele de turisme, cel de-al doilea 991 a urcat pe 3. Prima neutralizare a venit după doar 11 tururi când BMW-ul lui Marsal a ciupit prea mult vibratorul din The Kink fiind aruncat în zidul din exteriorul virajului. Cursa s-a încheiat pentru Turner Motorsport, un Markus Palttala decepționat privindu-și neputincios mașina pe care ar fi trebuit să o piloteze. Neutralizarea i-a ajutat pe cei de la Ganassi care l-au chemat pe Hand la boxe pentru a remedia problema la motor, Michael Shank fiind și el favorizat de acest prim safety car. În fapt, întreg plutonul din clasa P a intrrat pentru a efectua prima oprire, Corvette-ul #10 Wayne Taylor Racing ieșind în frunte. Un tur mai târziu, au intrat și GT-urile, Fisichella ieșind înaintea lui Bamber în timp ce BMW-ul lui Auberlen s-a pus în mișcare cel mai lent.

Cursa a revenit sub steag verde cu două ore rămase pe ceas, Richard Westbrook fiind lovit la restart în virajul 1. La vârf, Ricky Taylor se duela cu Christian Fittipaldi în timp ce, la GT-LM, Bamber a trecut de Fisichella pentru a reveni în frunte. La LM-PC, James French continua să conducă fiind urmat de Chris Cumming în timp ce la GTD, Lindsey se afla în poziția de lider. Lupta dintre Taylor și Fittpaldi l-a ajutat pe Eric Curran să se apropie, pilotul din mașina #31 încercând să treacă de echipierul Fittipaldi care însă nici nu s-a gândit pentru o secundă la această posibilitate, cele două mașini Action Express Racing mergând în paralel prin virajele 6, 7 și 8. Curran a comentat apoi că nu e mulțumit de modul robust în care s-a apărat brazilianul, cei doi uitând parcă că se află în aceeași echipă. În turul 21 a intrat la boxe și John Potter, șeful echipei Magnus Racing lăsând mașina pe mâna experimentatului Andy Lally în timp ce, pe traseu, prototipul echipei JDC Miller a fost cauza unui galben local pe linia de start sosire. Mașina cu numărul 85 nu a mai revenit în cursă din cauza problemelor la alternator.

Al doilea rând de opriri a început la intrarea în cea de-a doua oră, acesta fiind prilejul așteptat de Chris Cumming pentru a ajunge în poziția de lider în dauna lui Conor Daly care a preluat mașina de la James French. Înapoi pe traseu, clasa GTLM oferea o luptă clasică multi-marcă: Fisichella era urmărit de Tandy care, la rândul său, avea oglinzile pline de Corvette-ul lui Milner, ultimul din trenuleț fiind BMW-ul #24 al lui John Edwards. Cele 4 modele au mers astfel tur după tur fiind despărțite de nu mai mult de 2 secunde. În frunte, Ricky Taylor continua să aibă frâiele întrecerii care depășise borna primelor 30 de tururi. Mai în spate, Oswaldo Negri începea să își facă simțită prezența, Ligier-ul #60 urcând până pe 4 cu 90 de minute rămase până la final.

Au urmat apoi, începând cu turul 32, opririle pentru lideri, primul la boxe fiind Dane Cameron care preluase #31 de la Eric Curran. Acesta a fost urmat de Negri care a urcat pe 3. Fisichella a intrat primul dintre modelele de la GT-LM, astfel că Tandy s-a putut apropia de echipierul Bamber cu care a dus o luptă strânsă pe finalul stint-ului secund. Liderul clasamentului general, Ricky Taylor, a pătruns pe linia boxelor pentru cea de-a doua oprire în turul 35 lăsând mașina pe mâna lui Jordan, care a ieșit pe pistă pe poziția secundă. Lupta dintre cele două Porsche de uzină a atins climaxul când Tandy a pierdut spatele pe frânarea pentru virajul 5, acesta revenind imediat pe pistă fără a pierde locul secund. Britanicul a fost chemat la boxe la finele turului pentru a lăsa mașina pe mâinile lui Patrick Pilet. Cum Tandy a trebuit să oprească mai repede decât se plănuise inițial, mașina #911 era acum obligată să oprească pe final pentru un splash-and-dash. O astfel de oprire se întrezărea și pentru cealaltă mașină a echipei care a oprit în turul imediat următor, lăsând primul loc lui Pierre Kaffer.

În turul 41, Christina Nielsen a intrat pentru a doua oprire din fruntea clasei GTD. Wittmer a preluat mașina, canadianul ieșind pe traseu în urma R8-ului #48 Paul Miller Racing. La LM-PC, Bruno Junquiera se afla în frunte fiind urmat, la 8.5s distanță, de Conor Daly. La puțin timp după oprirea Aston-ului TRG, Taylor a intrat la boxe pentru o oprire neprogramată, pilotul american plângându-se de probleme la direcție. Acestea au necesitat trei minute pentru a fi remediate astfel că echipa a pierdut orice șansă la o clasare pe podium revenind pe traseu pe locul 11 în categoria Prototip. Cu 40 de minute rămase până la final Corvette-ul #31 se afla în frunte în fața celui cu numărul 5 care era urmat de Ligier-ul #60. La GT-LM, Ferrari-ul a intrat ultimul dintre mașinile fruntașe însă a pierdut prima poziție în favoarea lui Pilet. Pe 3 se afla Bergmeister în timp ce la GTD Aston-ul conducea fiind urmat de Audi-ul Paul Miller și de Viper-ul #33. Echipa TRG a avut însă nevoie de un splash pe final, profitând de ocazie pentru a schimba gumele de pe partea stângă. Această oprire suplimentară, efectuată când mai erau doar 18 minute rămase, l-a adus pe Jeroen Bleekemolen în postura de lider. La GT-LM, Kaffer se chinuia pe pneurile vechi, echipa alegând să nu le schimbe la ultima oprire. În aceste condiții, germanul nu se putea apropia de Pilet și, în plus, Bergmeister câștiga teren în defavoarea Ferrari-ului Risi Competizione.

Finalul cursei a fost spectaculos, Bergmeister luptându-se cu Kaffer pentru poziția secundă la GT-LM în timp ce Junquiera se lupta cu Daly pentru victoria în clasa LM-PC. Chiar dacă Bergmeister avea avantajul pneurilor mai proaspete, Kaffer reușea totuși să-l țină cumva în urmă astfel că la intrarea în ultimul tur ordinea era în continuare Porsche-Ferrari-Porsche. Cei doi au mers în paralel prin virajele 5-7, Bergmeister revenind pe interiorul lui Kaffer în virajul 12 după o trecere cu pedala la fund prin the Kink care i-a oferit o viteză superioară pe linia dreaptă spre Canada Corner. Kaffer nu a cedat, însă pneurile sale au făcut-o, iar o ultimă frânare extrem de târzie pentru virajul 13 a fost prea mult, Ferrari-ul părăsind pista și pierzând astfel poziția secundă. În același tur, Daly, care îl avea pe urmele sale pe Junquiera, a pierdut controlul pe frânarea pentru virajul 5, mașina #38 făcând un tete-a-queue care i-a permis brazilianului să urce pe primul loc în categoria LM-PC, loc pe care a și terminat.

Învingătorii la general au fost Eric Curran și Dane Cameron, care au profitat de problemele rivalilor de la Wayne Taylor Racing, Michael Shank și a echipierilor din mașina #5 pentru a se impune pentru a doua oară în această stagiune. Atât Corvette-ul #5, care a bifat și el un tete-a-queue, cât și Ligier-ul #60, care a părăsit pentru scurt timp pista pierzând locul 3, au avut un final dramatic de cursă. La GTD, victoria a revenit cuplului Keating/Bleekemolen care se păstrează astfel în lupta pentru titlul la această categorie. În clasa superioară GT-LM Porsche a ocupat prima și cea de-a 2-a treaptă a podiumului pentru a pune capăt unui week-end în care cele două 991 au fost clar cele mai rapide mașini pe circuitul din Wisconsin unde Ferrari-ul triumfător anul trecut a venit abia pe 3. Pe 4 a terminat Corvette-ul #3, cele două BMW-uri terminând în formație pe locurile 5 și 6, #25 înaintea lui #24.

Următoarea etapă din calendar va avea loc peste 12 zile pe pitorsecul Virginia Raceway unde vor lua startul doar clasele GT-LM și GTD.

Sursă foto: Risi, Action Express

Rezultatele complete se găsesc aici