IndyCar Sonoma: Montoya, o nouă întâlnire cu istoria?

IndyCar Sonoma: Montoya, o nouă întâlnire cu istoria?

Cu trei săptămâni înainte de a împlini 40 de ani, columbianul Juan Pablo Montoya pornește cu prima șansă la titlul IndyCar în finala de la Sonoma. Un loc trei în manșa cu puncte duble i-ar fi suficient veteranului ce s-a impus și la Indy 500 în acest an, în pofida celor cinci adversari care vin în California cu șanse matematice de a-l surclasa.

Sezonul 2015 a început cu Montoya victorios la St. Petersburg și echilibrul valoric din stagiunea precedentă s-a păstrat ulterior. Nimeni nu a reușit să se impună de mai mult de două ori, iar dominația cu care ne amenința Roger Penske nu s-a materializat. De fiecare dată când etapele americane au fost date peste cap de neutralizări, ierarhiile s-au schimbat, iar astfel echipe mici și monoposturi plecate cu handicap, precum cele motorizate de Honda, au putut să culeagă roadele.

Perla coroanei, Indy 500, a ajuns tot în contul lui Montoya, iar dacă acesta se va impune și la general, toată lumea va ține minte stagiunea actuală ca fiind ”anul lui Montoya”. Însă pe lângă columbian, alți piloți care au mai reușit două victorii au Dixon, Newgarden, Rahal, Bourdais și Hunter-Reay. Succese singulare au repurtat Munoz, Hinchcliffe și campionul en-titre Will Power, în timp ce piloți cu pretenții, precum Castroneves, Pagenaud sau Kanaan încă nu au găsit calea spre triumf în 2015.

Graham Rahal este singurul pilot din tabăra Honda care păstrează șanse bune la titlu, el fiind al doilea la general cu 34 de puncte handicap față de Montoya. După ani buni de mediocritate, faptul că tatăl său Bobby nu se mai află la cârma echipei pare să fi produs o eliberare pentru juniorul Graham, care pilotează mai bine ca oricând. În pofida victoriilor, cea mai frumoasă cursă a sa a fost ofensiva de la Toronto, în care a venit de nicăieri până în spatele celuilalt tânăr american de perspectivă, Josef Newgarden.

Veteranii Scott Dixon (-47) și Will Power (-61) sunt și ei de luat în calcul, chiar dacă au avut campanii sub nivelul scontat. Dixon iubește traseul de la Sonoma, unde a câșigat anul trecut după o eroare a lui Power. Australianul, la rândul său, s-a impus aici în 2013 și a plecat din pole anul trecut. Și cursa din 2012 i-a scăpat printre degete în favoarea lui Ryan Briscoe, pe atunci coechipier la Penske.

În fine, Castroneves (-77) și Newgarden (-87) sunt doar matematic în joc, brazilianul venind după o serie de trei rezultate modeste, care l-au îndepărtat puternic de Montoya, după ce reușise să puncteze cu o constanță formidabilă în primele 12 manșe ale anului. Newgarden s-a ales cu laude adesea, victoriile sale fiind foarte bine primite de public, dată fiind popularitatea sa și a echipei CFH.

În virtutea ultimelor zvonuri referitoare la piloții analizați de Haas pentru un posibil loc în Formula 1, trebuie să ieșim puțin din sfera calculelor pentru titlul IndyCar și să analizăm postura în care se află primul sub linie, al șaptelea clasat, Marco Andretti. Dacă acesta își dorește să facă pasul către F1, are nevoie de puncte suficiente pentru superlicență, motiv pentru care trebuie să încheie sezonul pe locul secund. Matematic, ar putea să o facă, însă are nevoie de o conjunctură extrem de favorabilă, aproape imposibil de realizat. Între Andretti și Rahal sunt 76 de puncte, iar dacă vom avea 24 de piloți pe grilă ultimul va aduna deja 12 puncte orice ar fi.

Învingătorul de la Sonoma se va alege cu 100 de puncte, la care se pot aduna încă două pentru pole, unul pentru cel puțin un tur la conducere și unul pentru cele mai multe tururi în postura de lider. Configurația pistei ar putea conduce la un final dramatic, de vreme ce depășirile sunt greu de efectuat și contactele ar putea atrage un șir nesfârșit de neutralizări și restarturi agitate. Oricum, an de an este una dintre etapele cele mai așteptate, iar ținutul vinurilor (Napa Valley) merită cu prisosință să fie cadrul decernării titlului, mai degrabă decât anostul oval de la Fontana, gazdă a multor loterii în ultimii ani.