Cum facem istorie?

Cum facem istorie?

Pentru un jurnalist, începutul unui weekend competițional are întotdeauna acel declic, primul contact cu universul motorizat. Sunet de motoare de la mare distanță de circuit, mirosuri specifice de pneu și benzină arsă, prima mașină pe care o vezi. La Sibiu Rally, conexiunea simbolică s-a produs în primul minut petrecut în Piața Mare, la vederea unui BMW special din multe puncte de vedere.

Începem cu faptele, căci sunt ușor de prezentat. Ideea încape pe un șervețel, pe care și l-ar fi putut pasa în liniște cei doi protagoniști în timp ce erau absorbiți de filele de istorie proiectate la cinematograf. Tim Hahne, un regizor german ce a realizat magnitudinea realizărilor BMW în trecut (Adrenalin) și prezent (proiectul cu Zanardi la Spa 24h 2015), poate fi creditat cu scânteia ce a dus la apariția proiectului ”Să facem istorie!”, în urma căruia Radu Gurămultă și Alex Șeremet s-au înscris la raliul de regularitate de la Sibiu cu o mașină decorată spre a face cinste celor ce s-ar preta la un ”Adrenalin” autohton.

11950997_1170552459628654_1179318842_n

Nu tocmai clasică și nu tocmai sportivă, mașina atrăgea toate privirile curioșilor. Enumerarea de piloți te trimitea urgent la Wikipedia, de unde te puteai întoarce dezamăgit, dar cu chef de investigat ca pe vremuri, în epoca pre-Internet, ce au realizat unii și alții de-a lungul timpului. Întâmplarea face ca în timp ce eu admiram BMW-ul în Sibiu, colegul meu de platou Bogdan să stea la o savuroasă discuție cu domnul Nicolae Cosmescu, cel ce ne-ar putea spune atâtea despre documentarea clasică, în pregătirea lucrărilor de motorsport care-i au drept eroi fie pe mai-marii Formulei 1 de odinioară, fie numele ilustre ale curselor autohtone, mereu cu accelerația la planșeu.

Deasupra Pieței se închidea un arc romantic, între modelul pe care se afla numele lui Laurențiu Borbely și acel BMW 2002 restaurat, cu care fiul acestuia duce mai departe tradiția familiei. Tatăl devenea campion național de raliuri acum 40 de ani pe modelul bavarez, unul dintre puținele automobile ce au pătruns dincolo de Cortina de Fier. Din postura sa de șef al echipei de competiții IATSA, domnul Cosmescu ne-a vorbit pe larg de acele vremuri.

11933040_1170552812961952_633392493_n

Așadar, o simplă înșiruire de nume ce și-au trăit emoțiile la volanul unui BMW în competiții este mai mult decât o aducere aminte. Este un prilej pentru a realiza, până nu este prea târziu, că multe dintre poveștile cu acești eroi în prim plan se vor pierde pe veci dacă nu le culegem, ca pe folclor, din discuții cu cei ce au fost acolo. Oamenii se sting și duc cu ei amintiri neprețuite, iar istoria automobilismului românesc rămâne ca un șvaițer, cu atâtea momente insuficient detaliate.

Însă ce pretenții să avem de la generația tânără, pe care domnul Cosmescu o cataloga drept dezinteresată de istoria sportului pe care-l iubim, dacă și cei ajunși la maturitate sunt incapabili să disocieze ”viața și opera” unui contemporan? Bunăoară, noua conducere FRAS s-a dedat unei campanii meschine în vederea accederii la funcții absolut irelevante, ce pălesc în fața importanței istorice a sportului și a celor ce-l însuflețesc. Pe BMW-ul albastru nu scria ”dinozaurul Ovidiu Mazilu” și nici ”fostul președinte FRAS Ovidiu Mazilu”. La unul dintre primele contacte cu acesta, i-am adresat o întrebare care mă măcina: ce s-a întâmplat cu vechiul său E30?

10523785_893890613976265_1437232378232359656_n
Mai degrabă ne interesează când vom avea din nou asemenea curse, decât intrigile de palat.

Tocmai faptul că Ovidiu Mazilu a fost unul dintre ultimii piloți care au încercat să păstreze vie tradiția curselor pe circuit după 1990 este motivul pentru care numele său era printre cele omagiate weekendul trecut la Sibiu. Am întâlnit în Timișoara și alte zone din vestul țării mai multe persoane care au luat cu asalt Germania după Revoluție și au adus modele E30 ce se apropiau de specificațiile DTM, posterele de pe pereți și surprizele de la gume Turbo fiind un imbold către Occident într-o mai mare măsură decât a bea Coca-Cola sau a purta Adidas Torsion.

Douăzeci de ani de ignoranță au trecut însă, iar demersul lui Radu și Alex este un semn de normalitate pe care-l prețuiesc. Cu o floare albastră oare se va face primăvară, sau dacă-l aduc pe Eminescu în discuție iar nu mai putem face disocierea dintre viață și operă?