BES Nurburgring: McLaren câștigă cursa, Nissan ia titlul

BES Nurburgring: McLaren câștigă cursa, Nissan ia titlul

Precum îi stă bine unei finale de campionat, cursa decisivă de 3 ore de pe Nurburgring a oferit dramatism până la final. Nissan GT Academy Team RJN s-a impus în fața tripletei din Bentley-ul #7 în ciuda faptului că, pe pistă, Continental-ul de uzină a terminat mai în față. Lupta la Pro-Am era deja tranșată, iar la Am Cup, Ian Loggie și Julian Westwood au devenit campioni având un punct în fața piloților Attempo Motorsport.

Primul tur al cursei a fost, în mod oarecum surprinzător, lipsit de evenimente, Craig Dolby preluând conducerea încă din virajul 1 după un start excelent la bordul Nissan-ului GT-R Always Evolving #173, acesta fiind urmat de poleman-ul Adrian Zaugg și de Hubert Haupt. Cum în urma sa se dădea o luptă pentru poziția secundă între Katsumasa Chiyo și Adrian Zaugg, japonezul învingător la Paul Ricard trecând mai înainte de Haupt, Craig Dolby a putut să se desprindă construindu-și un avans de 5 secunde după doar 8 tururi. Mai în spate, pe 5 și 6, se aflau cele două Bentley-uri de uzină, cel cu numărul 7 fiind în lupta pentru titlu alături de Nissan-ul #23 de pe poziția a 3-a, de Mercedes-ul #99 al lui Bastian și de Audi-ul #2 al lui Stippler care plecase din mijlocul plutonului.

După alte câteva tururi, Ferrari-ul AF Corse #50 pilotat de Gary Kondakov s-a înfipt în nisipul din exteriorul ultimei șicane și cum operațiunea de extragere a 458-ului GT3 a fost mai dificilă decât a părut inițial s-a decis aducerea safety car-ului care a eliminat avansul de aproximativ 10 secunde pe care și-l construise Dolby în mai puțin de 15 tururi. Restart-ul a venit în turul 17, la aproximativ 35 de minute de la start, iar unii piloți au fost poate prea grăbiți să profite de revenirea la steag verde, unul dintre aceștia fiind Nico Bastian care a încercat o depășire optimistă asupra lui Alvaro Parente în primul viraj pentru locul al 7-lea, cei doi lovindu-se. În același timp, trecând prin ultimul viraj, Harry Tincknell a fost agățat, Nissan-ul său pierzând spatele care s-a zdrobit de zidul liniei boxelor încheind cursa mașinii #22 care se afla pe poziția secundă la Pro-Am.

McLaren-ul #59 a devenit singurul dublu învingător de etapă dar problemele de la Spa și Paul Ricard l-au ținut departe de lupta la titlu
McLaren-ul #59 a devenit singurul dublu învingător de etapă dar problemele de la Spa și Paul Ricard l-au ținut departe de lupta la titlu

Celălalt McLaren al echipei Von Ryan Racing a intrat după doar 40 de minute la boxe, Matt Bell rămânând la volan în timp ce, urmând McLaren-ul, a intrat și Bastian care a lăsat mașina pe mâinile lui Stef Dusseldorp. În turul 23 a efectuat prima oprire și liderul campionatului Frank Stippler care a lăsat Audi-ul #2 pe mâna lui Stephane Richelmi, Lamborghini-ul lui Zaugg intrând un tur mai târziu de pe poziția secundă. Decizia a venit și din cauza faptului că germanul a fost din nou incapabil să se țină după Dolby care în intervalul de doar 7 tururi de la restart construise din nou un avans de 5 secunde. Bortolotti a preluat Lamborghini-ul #63, la scurt timp după acest pit stop fiind arătată pe grafică și penalizarea primită de mașina lui Nico Bastian pentru contactul din turul 17 cu Alvaro Parente.

Dolby a pătruns la boxe după 60 de minute lăsând mașina identică a lui Chiyo să preia conducerea înainte ca și acesta să efectueze prima oprire în turul 32. Cele mai lungi stint-uri au fost semnate de mașinile Bentley, acestea intrând la boxe la începutul orei secunde. După terminarea primului val de opriri, Wolfgang Reip se afla în frunte, belgianul din Nissan-ul #23 avându-i în urma sa pe Bortolotti și al său Huracan GT3, pe Frijns în Audi-ul #1 și pe Sean Walkinshaw la bordul Nissan-ului #173.

Reip a reușit să se desprindă de Bortolotti, Nissan-urile arătând un ritm excelent la începutul stint-ului secund, lucru evidențiat și de atacul lui Walkinshaw care, folosindu-se de gumele noi, a trecut pe lângă Frijns, olandezul fiind mai apoi atacat de cele două Bentley-uri de uzină. În turul 47, Walkinshaw și-a încercat norocul asupra lui Bortolotti însă italianul s-a apărat bine astfel că britanicul a trebuit să mai aștepte în timp ce Bentley-ul #31 a trecut în fața celui cu numărul 7, Maxime Soulet având un ritm foarte bun la jumătatea cursei care l-a adus apoi în coada lui Frijns. Spre finalul orei, veteranul elvețian Harold Primat, care s-a aflat la ultimul start din cariera sa profesionistă, a fost lovit de Mercdes-ul ROWE Racing #99, Bentley-ul #84 HTP Motorsport lovindu-se în zidul exterior din virajul 6 ca urmare a acestui contact. Astfel s-a și încheiat cursa acestui echipaj, scenariul fiind un deja-vu căci mașina a abandonat de 4 ori în cele 5 starturi din acest sezon, toate abandonurile venind după incidente cu alți concurenți.

AKKA ASP s-a impus la Am dar titlul a mers la Team Parker Audi
AKKA ASP s-a impus la Am dar titlul a mers la Team Parker Audi

Accidentul lui Primat a adus safety car-ul. Acesta, din motive necunoscute, l-a lăsat pe liderul Reip să treacă preluându-l pe Bortolotti. Intrarea safety car-ului a făcut ca o mare parte din pluton să pătrundă la boxe pentru a doua oprire în timp ce mașina de siguranță și-a reparat greșeala accelerând pentru a-l ajunge pe Reip care a fost la rândul său informat de această gafă. Problemele de la fruntea cursei au încetinit plutonul rămas pe traseu astfel că mașinile care au intrat mai devreme la boxe au avut de câștigat, printre acestea aflându-se și McLaren-ul #58 care până atunci se afla pe locul 9. Echipa Von Ryan a mirosit oportunitatea creată de intrarea safety car-ului iar pit-ul al doilea făcut timpuriu, la fel ca și cel dintâi, a adus mașina în frunte, în fața Nissan-ului lui Buncombe. În urma Nissan-ului s-a aflat Bentley-ul lui Kane care a sărit la boxe de Audi-ul #1 și de Lamborghini-ul #63.

Astfel arăta situația la intrarea în ultimele 50 de minute: Estre în frunte la 4 secunde de Buncombe care era urmat de conaționalul Kane. Mai în spate, Vanthoor urcase pe 4 după o depășire în virajul 3 asupra lui Venturini. Pentru echipa RJN, poziția secundă era îndeajuns pentru a lua titlul la piloți în condițiile în care liderii Stippler și Ortelli fuseseră împinși înafara primilor 10 după un impact cu Nissan-ul #173 al lui Martin Plowman. Bentley Team M-Sport avea însă o sarcină dificilă: pentru ca titlul să meargă la tripleta Kane/Meyrick/Smith, mașina cu numărul 7 ar fi trebuit să treacă de Nissan și de McLaren-ul din frunte care avea deja un avans de peste 4 secunde.

Cum Buncombe, care pierdea încetul cu încetul din viteză deoarece mâncase pneurile la începutul stint-ului încercând fără prea mult succes să scape de Kane, avea de luptat prin trafic, Estre s-a putut depărta la 8 secunde cu 30 de minute rămase pe ceas. Puțin mai în spate, la Pro-Am, se pregătea un rezultat neașteptat: Jaguar-ul preparat de echipa elvețiană Emil Frey Racing se afla în frunte fiind urmat de Mercedes-ul #70 și de Ferrari-ul #52.

Team Grasser Racing s-au luptat pentru o posibilă victorie până la ultima oprire la boxe
Team Grasser Racing s-au luptat pentru o posibilă victorie până la ultima oprire la boxe

Kane a reușit să treacă de Buncombe după alte 10 minute însă depășirea a fost considerată incorectă de către race control care i-au ordonat lui Kane să încetinească pentru a lăsa Nissan-ul să treacă. Decizia din turn a fost aspru criticată de Guy Smith, Buncombe însuși recunoscând după cursă ca manevra nu a fost murdară deși cei doi s-au atins. Oricum, Kane a reușit să treacă din nou de Buncombe în ultimele 10 minute după ce a ieșit mai bine din virajul final dar această manevră nu a fost îndeajuns căci Nissan-ul se afla acum pe 3 iar decalajul în campionat era de 3 puncte în favoarea lui Buncombe.

Cum Vanthoor, care a ajuns în coada GT-R-ului în ultimele bucle, nu a putut să urce pe 3, nu am avut parte de un tie breaker între ocupanții primilor două poziții în clasamentul piloților. Chiar daca s-ar fi ajuns la asta, învingătorii ar fi fost tot Chiyo, Buncombe și Reip deoarece cei 3 au reușit o victorie, la Paul Ricard, iar Kane, Meyrick și Smith nu au triumfat niciodată în 2015.

Astfel s-a decis campionatul în acest an, Von Ryan fiind fericiți cu a doua victorie după cea de la Silverstone iar Team RJN cu clasarea pe locul 2 care le-a adus campionatul. Mai jos, Jaguar-ul XK-R GT3 s-a păstrat pe prima poziție la Pro-Am, aceasta fiind prima victorie pentru acest model care concurează de 4 ani fără prea mult succes înaintea acestui sezon. Freddy Barth, Gabriele Gardel și Lorenz Frey au fost, cel mai probabil, mai fericiți chiar și decât proaspeții campioni căci proiectul elvețian este 100% privat iar rezultatul este încununarea muncii de perfecționare a unei mașini care acum 2 ani nici nu ajungea la sosire.

Bentley a venit pe doi atât în cursă cât și în campionat
Bentley a venit pe doi atât în cursă cât și în campionat

La categoria Am au triumfat membrii echipajului #16 AKKA-ASP printre care s-a aflat și Fabien Barthez. Titlul în această categorie a revenit învingătorilor de la Spa Loggie și Westwood care au adus Audi-ul #24 pe poziția a 5-a în clasă în această ultimă etapă. Cum rivalii la titlu din mașina Porsche Attempo Motorsport au venit doar pe 3, piloții Team Parker au triumfat cu un punct avans.

Cât privește clasamentul echipelor, titlul a venit la Team WRT, operațiunea-mamut condusă de Vincent Vosse ratând însă de această dată titlul la piloți.

Cursele sub egida Blancpain / SRO nu s-au încheait însă căci mai sunt de disputat atât etape din Blancpain Sprint Series cât și cursa finală de la Macau care va reuni 15 mașini de la 5 producători într-o cursă care se vrea o ,,finală mondială’’ pentru GT3.

Rezultate complete aici

Sursă foto: Blancpain GT