DTM Nurburgring: selecția naturală a valorilor

DTM Nurburgring: selecția naturală a valorilor

La 22 de ani după ce Nicola Larini ducea Alfa de Clasa 1 înspre ultimul succes din DTM pe Nordschleife, nu avem parte nici măcar de întregul circuit de Grand Prix, ci de o variantă scurtată a acestuia. Totuși, calitatea piloților se cerne pe acest traseu, unde nici măcar vremea capricioasă nu permite victorii întâmplătoare.

La începutul anilor 90, vechiul DTM venea de mai multe ori pe an pe Nurburgring, în perioada în care Germania nu avea decât două circuite propriu-zise. Restul calendarului era compus din curse pe aerodromuri (Mainz, Wunstorf, Diepholz), pe străzi publice (Norisring, AVUS) sau în țări vecine (Zolder). În 1990, de exemplu, învingătorii de pe traseul scurt erau legende precum Steve Soper, Walter Rohrl sau Emmanuele Pirro, iar pe Nordschleife se impuneau Jacques Laffite și Frank Biela. În anii următori, Ringul a fost subjugat de regele Klaus Ludwig (4 victorii pe traseul scurt, două pe Nordschleife), înaintea nebuniei generate de vitezele uluitoare ale modelelor din 1993, când DTM-ul a concurat după regulile FIA Class 1.

Noul format DTM, inaugurat în 2000, a programat în primul an două vizite pe Ring, cu victorii duble pentru Bernd Schneider (Mercedes) și Manuel Reuter (Opel), cei ce aveau să încheie sezonul pe primele două poziții la general. Anul următor a fost un festival Laurent Aiello (Audi), care nu a scăpat din mâini niciunul dintre cele patru succese. Din păcate, francezul n-a fost la fel de redutabil pe celelalte piste și a terminat anul abia pe 5.

Aiello s-a revanșat prin titlul din 2002, însă în acel an ambele victorii ale singurei etape de pe Nurburgring i-au revenit rivalului Uwe Alzen (Mercedes), pilot pe care l-am văzut făcând spectacol pe Oschersleben acum două săptămâni în Audi TT Cup. Din 2003 s-a trecut la formatul cu o singură cursă/weekend, victoriile din cele două vizite de pe Ring mergând înspre Albers (Mercedes) și Aiello (Audi). Tânărul Mattias Ekstrom semna primul său pole aici.

2004 a fost anul primului hat-trick pentru un pilot aflat în activitate încă: Gary Paffett nu a avut rival, recidivând și în 2005 cu pole și cel mai rapid tur, însă victoria i-a fost suflată de Ekstrom. Un alt pilot Mercedes a semnat un hat-trick în 2006: Bruno Spengler. Anul următor a adus triumful lui Martin Tomcyzk, care ieșea din umbra lui Ekstrom pas cu pas.

În 2008 am asistat la ultima victorie din cariera veteranului Bernd Schneider, după ce din pole plecase Tom Kristensen. Anul următor a dovedit că performanța lui Tomczyk n-a fost o întâmplare, germanul semnând un nou succes cu plecare din pole.

2010 a fost o nouă afacere Mercedes, una dintre puținele ocazii în care Ralf Schumacher a strălucit în DTM (pole și cel mai rapid tur), victoria fiind înregistrată de Jamie Green. Anul următor am avut o altă licărire a unui fost pilot de Formula 1 care s-a chinuit în general în DTM: David Coulthard a semnat cel mai rapid tur, însă din pole a plecat Ekstrom și victoria i-a revenit tot lui.

BMW a triumfat de la prima vizită pe Ring după revenirea în DTM, Bruno Spengler realizând al doilea hat-trick în 2012 pe circuitul său preferat din calendar. Tot un BMW a fost în pole și în 2013 (Farfus), însă Robert Wickens a adus victoria pentru Mercedes, în timp ce Pascal Wehrlein arăta primele semne ale valorii sale certe, bifând cel mai rapid tur.

Anul trecut am avut al treilea pole consecutiv pentru BMW, care a reprezentat baza ideală pentru un nou hat-trick, semnat de această datâ de Marco Wittmann. Spengler și Wittmann au fost singurii piloți din ultimii 10 ani care au învins pe Ring și au devenit campioni la finele anului respectiv. Totuși, doar Green și Wickens au victorii aici, dar nu și titluri de campioni DTM.

Preview 2015

Istoria ne arată așadar că ar trebui să mizăm pe cei cu o bogată experiență, fiind evident totodată echilibrul dintre cei trei constructori, fiecare dintre aceștia având câte 2-3 foști învingători pe Ring. Cei patru favoriți la titlu au devenit șase după dominația BMW de la Oschersleben, dintre aceștia doar Wehrlein fiind lipsit de vreo clasare solidă pe Nurburgring în cele două vizite ale sale anterioare. Nici Edoardo Mortara nu a învins, dar a urcat de două ori pe podium (2012, 2014).

Circuitul prezintă două puncte critice, unde sistemul DRS, coroborat cu frânări puternice, poate duce la depășiri repetate: virajul 1 și șicana din ultimul sector. O particularitate a traseului o reprezintă posibilitatea de a susține atacuri prelungite și de a replica pe zona Omega, introdusă în 2002. Adesea vedem mașini rulând în paralel secunde bune în această secțiune a pistei. Cel mai insipid viraj este acul de păr care scurtează pista, la fel cum se întâmpla și la Barcelona, pe când și acel circuit era în DTM.

Vremea nu pare să intervină cu programul de weekend, singura aversă anunțată fiind vineri dimineață. Temperatura nu va crește însă peste 15 grade, motiv pentru care cei de la BMW au motive de îngrijorare, dată fiind problema lor cronică de a aduce pneurile în intervalul termic optim de funcționare. Mai mult, în urma succeselor din etapa trecută, situația balastului (îndelung discutată) s-a reechilibrat, iar bavarezii nu au performat în 2015 decât atunci când se bucurau de un mare avantaj de greutate.

Pentru Spengler și Wittmann, care s-au apropiat de cvartetul fruntaș, este însă imperios necesară o prestație bună pe Nurburgring, dacă nu vor să cadă sub baremul matematic înaintea finalei. Același risc îi paște și pe Mortara și Green, dacă primii doi vor puncta masiv. Mattias Ekstrom s-a declarat încântat să piardă câteva kilograme de pe mașină (-10) după Oschersleben, mai ales că Wehrlein nu va da jos nici un gram. Cele mai ușoare mașini vor fi nefericitul Adrien Tambay și cele două modele BMW care nu au punctat de două ori în runda anterioară: Martin Tomczyk și Maxime Martin. Este așadar de speculat o prestație bună a lui Tomczyk (dacă nu aici, atunci unde?), însă atenția va fi îndreptată asupra primilor șase.

Pascal Wehrlein 1130 kg – 140p
Mattias Ekstrom 1127,5 kg – 126p
Edoardo Mortara 1127,5 kg – 110p
Jamie Green 1125 kg – 107p
Bruno Spengler 1115 kg – 104p
Marco Wittmann 1117,5 kg – 98p

Programul weekendului va fi completat de Formula 3 europeană, Porsche Carrera Cup Germania și Audi TT Cup.