Mercedes-Benz Stars&Cars: sărbătoare relaxată în Stuttgart

Mercedes-Benz Stars&Cars: sărbătoare relaxată în Stuttgart

Așa cum ne-au obișnuit deja, cei de la Mercedes au organizat tradiționalul eveniment Stars and Cars, ce marchează sfârșitul anului competițional, însă de data aceasta sub alt format. PitStops a mers la fața locului pentru a vedea în detaliu ce se întâmplă când unul dintre cele mai mari concerne auto din lume are o petrecere „in-house” cu tematica motorsport.

2015 a fost unul dintre cei mai de succes ani pentru Mercedes în competițiile auto. Pe lânga binecunoscuta dominanție din F1 ce a adus titlul piloților și al constructorilor, succesul s-a mai repetat și în DTM (din nou titlu la piloți și echipe), campionatul european de F3 și ADAC GT Masters. Nici lista de invitați nu a fost rea, căci am avut atât concurenți actuali, dar si „legende” cum au fost numite pe scenă, deci de la Hamilton și Rosberg până la Wehrlein, Hakkinen, Alesi și Mick Schumacher. Oricum, e bine că s-a recurs la un vot exclusiv al publicului pentru completarea celor 6 locuri disponibile alături de titularii din F1 și DTM (2+8). Tot publicul a fost cel ce a ales țintarul pentru primul tur, stabilind ca Hamilton să dea piept cu Hakkinen, iar Rosberg cu juniorul Schumacher.

Stars and Cars a fost transformat într-o cursă pe tipologia deja consacratei „Race of Champions”. Așadar Hermann Tilke a improvizat un circuit în arena Mercedes-Benz, terenul de casă al celor de la VfB Stuttgart. Un layout total nespectaculos în sine, cu 4 curbe strânse în cele 4 colțuri ale arenei, conectate de scurte linii drepte. Excepția era partea superioară a traseului unde, în loc de o linie dreaptă, s-a construit o șicană și un alt viraj mai strâns în interiorul ei, pentru a diferenția puțin cele doua trasee și a forma doua bucle distincte, cu timpi pe tur evident diferiți.

Prin comparație, traseul Race of Champions este mai lung, cu viraje mai diverse și mai largi, însă tot prea limitat

Din păcate, mașinile alese au fost versiuni AMG ale modelelor de stradă. Astfel la start am avut, începând cu optimile de finală și până la finală, în această ordine: A45 AMG, C63 AMG, AMG GT-S si SLS AMG GT3. De notat că toate versiunile de stradă au fost puțin modificate cu centuri în 6 puncte, scaunele omologate FIA și roll-cage, dar și evacuări sport pentru a condimenta puțin atmosfera. Spunem din păcate pentru că, dată fiind natura circuitului foarte îngust, totul s-a transformat rapid într-un festival al subvirării (chiar și în C63 și GT-S). Cu anvelopele standard de serie, greutatea suplimentară si forțate pe un circuit mai mic decât unul normal de karting, priveliștea din tribune nu a fost impresionantă, iar mașinile nu au arătat în largul lor. În schimb, gogoșile și drift-urile de după curse au fost foarte apreciate în tribune.

Ne-am dori la astfel de evenimente să vedem piloții în mașinării mai în largul lor pe astfel de trasee, iar prima sugestie ar fi karturi cu cutie de viteze (clasa KZ2 ar fi o alegere foarte bună). Nu numai că ar fi mai rapide decât orice aruncă organizatorii momentan la astfel de întreceri (inclusiv GT3-ul și monoposturile de F1), dar spectacolul ar fi mai mare, iar piloții s-ar putea distra mai mult (fără o asemenea subvirare) în jucăriile pe care majoritatea dintre ei le-au pilotat la începutul carierei. Cel mai aproape sunt momentan buggy-urile sau Ariel Atom-urile ROC numai că, fiind limitați în a alege doar din gama Mercedes, era de așteptat ca opțiunile să fie restrictive.

Stars & Cars, Stuttgart, 12.12.2015

Între manșe am avut și ieșiri demonstrative cu mașini istorice sau actuale. Prima dintre acestea s-a transformat destul de repede într-o cursă serioasă între Niki Lauda și Toto Wolff. Niki într-un 500 SL Rallye a pierdut în fața lui Toto în 450 SLC-ul pregătit tot pentru raliu. Apogeul pentru pasionații împătimiți a fost defilarea lui Stirling Moss și Hans Hermann in 300 SLR-ul cu numarul 722 ce a câștigat Mille Miglia în 1955 și proaspăt „pensionata” Susie Wolff într-un W196R. S-a mers la pas în spatele Safety Car-ului de data aceasta, iar muzica a fost redată peste sunetul mașinilor, astfel că puțini au putut auzi gloriosul sunet al motorului cu 8 cilindri in linie. De menționat ar mai fi demonstrațiile în actualul F1 W06 dar și Bernd Schneider într-un 190E Evo II DTM.

Hans Hermann și Stirling Moss

Pilotii fiind sub ordine stricte de a nu lovi mașinile și a nu merge la limită (lucru ce s-a spus de mai multe ori pe parcursul evenimentului), era de așteptat un parcurs destul de curat și lipsit de evenimente. Astfel s-au aliniat la start 16 piloti, în 8 perechi. Regulile sunt simple: 4 tururi cu câte două schimbări de traseu în dreptul liniei de start/sosire, învingătorul merge mai departe, celălalt părăsește disputa. În optimile de finală am avut astfel: Lewis Hamilton vs. Mika Hakkinen, Christian Vietoris vs. Maximilian Gotz, Paul di Resta vs. David Coulthard, Pascal Wehrlein vs. Jean Alesi, Daniel Juncadella vs. Lucas Auer, Gary Paffett vs. Bernd Schneider, Robert Wickens vs. Bernd Maylander și Nico Rosberg vs. Mick Schumacher.

Singurul eveniment interesant din optimi a fost atunci când Vietoris a greșit traseul, uitând să schimbe bucla în dreptul liniei de start. Mick Schumacher s-a descurcat onorabil în fața lui Rosberg, ținând cont că nu are experiență în mașini de stradă. În rest, diferențele mari de timp dintre piloți au făcut ca rezultatul să fie previzibil de cele mai multe ori după primul tur, excepție făcând doar duelul celor doi scoțieni, în urma căruia DC a ieșit învingător. A45-ul a fost de departe cea mai neadecvată mașină din competiție și se putea vedea cu ochiul liber cum piloții trebuie să astepte foarte mult ca puntea față să prindă aderența și apoi să accelereze.

Stars & Cars, Stuttgart, 12.12.2015

În sferturile de finală s-a făcut trecerea la noul C63 AMG, ceva mai bine adaptat la traseu, însă cel mai important atu era tracțiunea spate. Bernd Schneider a avut un moment spectaculos de supravirare atunci când a trecut după primul viraj în cealaltă bandă a pistei și a dărâmat 8 jaloane despărțitoare. Fiind penalizat astfel cu 5s (1s fiind acordată în cazul atingerii zidului), nu a avut nicio șansă în fața lui Juncadella, dar spaniolul ar fi câștigat fără probleme și în circumstanțe normale. În celelalte curse, Hamilton s-a impus lejer în fața lui Gotz, precum și Wehrlein în fața lui Coulthard, iar Nico Rosberg a trecut la 2 zecimi de Maylander.

În acest punct lumea începea să arunce un ochi asupra lui Pascal, care părea foarte determinat să atragă atenția conducerii Mercedes prezente la eveniment, dar era și al doilea favorit al mulțimii, după Rosberg. “Vreau să îl conving pe Toto să ne lase să schimbăm cockpit-urile [cu Hamilton]” a spus el în timp ce Lewis a observat determinarea campionului din DTM. “Pascal miroase sângele, e foarte determinat” a glumit apoi Hamilton.

Și într-adevăr a avut dreptate căci, pus față în față cu Wehrlein în semifinală, Lewis a pierdut în dauna campionului din DTM în AMG GT S-urile pe care s-a alergat. Diferența a fost minusculă, iar cursa a fost pierdută la start, dupa cum s-a discutat apoi și in interviuri. În cea de-a doua semifinală Nico Rosberg l-a avut de înfruntat pe Dani Juncadella. Versatilitatea spaniolului a ieșit la iveală, acesta câștigând detașat, la 8 zecimi de secundă.

Stars & Cars, Stuttgart, 12.12.2015

Am avut astfel o finală pur DTM, Wehrlein vs. Juncadella, în pensionatul AMG SLS GT3. Desi conștient de experiența spaniolului pe mașina de specificație GT3, Wehrlein apărea încrezător și puțin sfidător am putea spune la adresa colegului său. De altfel, toată seara lui a fost concentrată pe a stabili o relatie bună cu conducerea, cu Toto Wolff în special. Singura informație relevantă despre viitor a fost discutată la începutul serii de către Toto, atunci cand acesta vorbea despre Wehrlein și Esteban Ocon ”Pascal este puțin înainte [in ierarhia tinerilor din filiera Mercedes]”. Acesta nu a avut nicio șansă în finală, căci deja după primele viraje se vedea că Daniel era mult mai comfortabil în mașină. Stilul său era precis dar foarte rapid, fără derapaje inutile, în timp ce Pascal se lupta cu tracțiunea la fiecare ieșire din viraj. Astfel, dupa două curse (sistemul finalei fiind cel mai bun din 3 curse) câștigătorul era deja cunoscut, chiar la o marjă impresionantă: Daniel Juncadella.

Finala - Pascal Wehrlein vs. Daniel Juncadella
Finala – Pascal Wehrlein vs. Daniel Juncadella

Per total, evenimentul, precum și anul ce se încheie, a fost un succes răsunător pentru Mercedes. Stadionul fiind complet plin iar transportul în comun din Stuttgart supraaglomerat, putem fi convinși că sunt oameni ce au vrut să asiste, dar au rămas fără bilete. A fost însă un spectacol mediocru pentru pasionații sporturilor cu motor, totul fiind mai mult gândit ca o seară relaxantă de sâmbătă unde, printre concerte, bratwurști și bere s-au mai desfășurat și curse cu puțin spectacol sau demonstrații foarte scurte. O mare dezamăgire a fost faptul că, deși se anunțase la început că spectatorii vor putea vedea linia boxelor (open pit-lane se specificase pe site) înainte ca spectacolul sa înceapă, acest lucru nu s-a mai întamplat iar primele două ore și jumătate din program au fost goale. Astfel, cei care au ajuns acolo devreme cu speranța de a vedea ceva și mai de aproape sau de a primi autografe, s-au aflat prinși într-un stadion pustiu, căci din pricina cozilor imense nu se mai putea ieși afară.

În final, pentru modesta sumă de 5 Euro am avut șansa de a-i vedea, chiar și pentru puțin timp, pe Sir Stirling Moss și pe Hans Hermann în SLR-ul 722. Chiar și doar pentru asta, pot spune că s-a meritat din plin. Însă pentru cei ce vor să efectueze o lungă deplasare special pentru eveniment, n-aș fi la fel de sigur că rentează. Oricum, muzeul nu e de ratat, oricând aveți drum prin Stuttgart.