Sebring 12h: ESM și Ligier repetă succesul de la Daytona

Sebring 12h: ESM și Ligier repetă succesul de la Daytona

Cele 12 ore de la Sebring din acest an au reprezentat o probă a mersului pe sârmă pentru cei peste 40 de competitori care s-au luptat cu ploaia, Extreme Speed Motorsport ieșind învingători, egalând recordul echipei Doran-Moretti din 1998.

Bătrânul aerodrom Sebring ne-a oferit și în acest an o cursă plină cu răsturnări de situație, multe favorizate și de ploaia care a venit de mai multe ori, reușind chiar să oprească derularea cursei pentru mai bine de două ore. Înainte de toate acestea însă, am avut cele două Ligier-uri pe prima linie a grilei de start și o mână de DP-uri care își doreau cu ardoare întâietatea. Startul i-a aparținut poleman-ului Olivier Pla care, aflat pentru al doilea an la rând în prima poziție după calificări, a fost urmat de Dane Cameron în Corvette-ul #31 Whelen/Action Express plecat impecabil din linia a doua.

Prima oră a curs fără incidente, înafară de o neutralizare la câteva minute după start din cauza Lamborghini-ului Huracan #16 care s-a oprit pe traseu. Spre finalul a încă 60 de minute, ploaia, așteptată conform prognozelor inițiale abia la căderea serii, a început să cadă cu furie pe linia dreaptă care dă în virajul 17. Aceasta l-a prins pe picior greșit pe experimentatul Townsend Bell care a acvaplanat în Huracan-ul #11 Change Racing. Antonio Garcia a evitat la limită un contact cu mașina lui Bell care s-a oprit în cauciucurile din exteriorul acului de păr.

Action Express a reușit să aducă ambele mașini pe podium, #5 în urma lui #31
Action Express a reușit să aducă ambele mașini pe podium, #5 în urma lui #31

Accidentul lui Bell a adus pe traseu safety car-ul. Opririle la boxe pe steag galben au promovat în prima poziție a clasamentului general Corvette-ul #5 Action Express. La GT-LM, acest tur al opririlor a adus Corvette-urile în fața celor două BMW-uri M6 care fuseseră la șefie în primele 90 de minute după ce dominaseră calificările.

Astfel, când cursa a revenit la steag verde, Corvette-urile aveau o nouă-veche problemă: 991-le lui Nick Tandy care trecuse la rândul său de BMW-uri. Acesta a trecut de Garcia pentru a prelua șefia la GT-LM însă bunul mers al lucrurilor a fost încă o dată întrerupt de un incident al lui Andrea Bertolini. La 20 de minute distanță, un alt veteran și-a distrus șansele la un rezultat bun: Dirk Muller a înfipt Ford-ul GT #66, care se afla în primii cinci la GT-LM, în zidul de pneuri de la ieșirea din primul viraj. Mașina a putut fi, în cele din urmă, reparată și readusă pe traseu însă acest proces i-a costat pe cei de la Ganassi șase tururi.

Între timp, echipa BMW a mai pierdut teren, fiind penalizată pentru că a chemat ambele mașini la boxe în timpul neutralizării când pitlane-ul era închis.

La LMPC, #52 a condus a condus pe durata primului stint, profitând de decizia celor de la CORE (#54) care, după ce au ales să pornească cu un alt pilot decât Colin Braun (cel ce a postat timpul de pole), au fost obligați să plece de la coada plutonului.

În clasa GT-D, Lamborghini-urile au avut cele mai multe probleme, precum am menționat și anterior. Un alt Huracan nici nu a luat startul, mașina #21 fiind cuprinsă de flăcări în warm-up. La finele orei a treia, Porsche conducea prin mașina #23 care era urmată de Audi-ul #9 și de un Lamborghini.

Nu după multe minute de la accidentul lui Muller, cursa a fost oprită prin fluturarea steagului roșu deoarece ploaia care făcuse probleme în ora a doua, a revenit cu o putere mai mare, udând de această dată întregul traseu. Mașinile au fost trase la boxe iar toți bătrânii locului și-au amintit de edția din 1965, când mașinile luau apă pe linia de start/sosire, și, cei mai tineri, de cea din 1995, ultima oprită cu steag roșu din cauza ploii.

Lupta la GT-D s-a dat între toți producătorii prezenți
Lupta la GT-D s-a dat între Ferrari, Porsche, Audi și BMW

Nimeni nu s-a mișcat de pe pit lane timp de două ore și 15 minute, oficialii chinuindu-se să usuce pista spre finalul intervalului. Astfel, orele 4-5 au trecut fără acțiune pe circuit.

Revenirea pe pistă s-a făcut sub safety car, Oreca-ul 05 DragonSpeed vopsit în culorile asemănătoare cu cele asociate lui Evel Knievel fiind singura mașină care a refuzat să pornească. Prototipul înscris de oamenii lui Elton Julian a repornit însă, oprind la scurt timp pentru un pit complet în care Lapierre a preluat mașina. Aceasta a mers bine la debut având în vedere că a fost obligată să concureze cu air restrictor-ul de 40mm pe specificație ACO. Acesta făcea, conform lui Julian, ca diferența de putere între HPD-ul ESM și Oreca-ul DragonSpeed să fie de aproximativ 70 de cai putere.

Cum cele două mașini Action Express alături de Corvette-ul #10 Wayne Taylor Racing au intrat la boxe imediat după revenirea pe pistă, Scott Sharp a preluat șefia în Ligier-ul Extreme Speed Racing #2. O situație similară a avut loc și la GT-LM, dar cu actori diferiți. Lucas Luhr a rămas pe pistă în M6-le #100, sărind peste cele două Corvette-uri care au făcut schimb de poziții la standuri. Pe când plutonul era încă sub safety car, Mazda #55, care avusese un progres îmbucurător până la acel punct, a părăsit pista, Spencer Pigot reușind să revină pe traseu deși a lovit un zid de pneuri.

Cu șase ore și jumătate rămase pe ceas, steagul verde a fost afișat din nou pe linia de start/sosire, dând drumul plutonului țintuit de atât amar de vreme. Cum asfaltul era încă destul de ud, o serie de incidente au urmat unul după altul în primele bucle de după restart. Când, în sfârșit, piloții și-au intrat în ritm, s-a putut observa că pneurile de ploaie de generație nouă de la Continental au reușit în sfârșit să surmonteze avansul Michelin-urilor de pe GT-uri. Astfel, în condiții de asfalt ud, DP-urile erau cam cu 2-3s mai rapide decât 991-le de uzină. Mașinile de LMP2 nu s-au bucurat de un avans atât de mare însă.

La PC, acest avans nu s-a văzut, asta și datorită faptului că mai multe echipe au decis să meargă în cursă fără o serie de sisteme electronice nou-introduse, de teama unor defecțiuni (printre sistemele introduse se numără și controlul tracțiunii). Un alt element care a făcut ca mașinile din categoria PC (dar și P2) să nu performeze atât de bine pe ploaie este raza mai mică a pneurilor față (cu 0.63cm) față de cele care echipează DP-urile. La toate acestea se adaugă faptul că noile cauciucuri nu au fost testate înainte de cursă.

seb5

Alte incidente la LMPC au readus steagul galben pe întreaga pistă, însă s-a revenit rapid pe verde. La GT-LM, Luhr a continuat să conducă în BMW-ul #100 înainte de a intra la boxe când pista a început să se mai usuce pentru a încălța pneuri slick. Asta l-a readus pe Tandy în frunte în timp ce Werner a urcat pe doi.

Sharp, care se afla în frunte încă de la revenirea pe pistă după oprirea cursei a intrat într-un final la boxe, fiind chemat deoarece gumele sale erau distruse iar veteranul american pierduse în raport cu urmăritorii Negri și Dalziel mai bine de 20 de secunde în câteva bucle. La 17 secunde de cei trei se afla Riley-ul BMW al Alegra Motorsport care mergea impecabil în mâinile lui Daniel Morad, acesta fiind capabil să bifeze tururi în același ritm cu liderii.

În a doua jumătate a cursei, cheia s-a dovedit a fi alegerea compund-ului corect de pneuri. Pista se usca gradual, anumite zone fiind mai ude decât altele, motiv pentru care unele mașini au rămas pe pneuri de asfalt ud (Action Express) sau pe slicks (Extreme Speed Motorsport). La GT-D, Change Racing a continuat să conduce în timp ce la PC Braun a preluat conducerea la începutul orei a șaptea.

Strategii separate s-au văzut și la GTLM, Corvette trecând pe slick-uri în timp ce Porsche a decis să rămână pe gume de ploaie. Cei dintâi au avut mai apoi un parcurs problematic, ambele mașini subvirând și părăsind pista în multiple locuri, motiv pentru care s-a decis revenirea pe pneuri de asfalt ud.

Finele orei a șaptea a adus și oprirea ploii care a mai căzut răzleț, făcând munca grea celor pe slick-uri, precum a fost cazul lui Pipo Derani. Învingătorul de la Daytona și-a continuat lupta cu DP-urile Corvette.

Corvette #3 a condus dar a fost scos din joc de un accident cu Porsche #911
Corvette #3 a condus dar a fost scos din joc de un accident cu Porsche #911

În timpul derulării acestui duel de la fruntea clasamentului general, altul se petrecea la GT-LM unde Magnussen se lupta pentru întâietate cu 991 al lui Kevin Estre. Cei doi au depășit concomitent Audi-ul #9 Stevenson Motorsport înainte de frânarea pentru T1. Estre s-a dus pe interior iar Magnussen pe exterior, cele două mașini făcând contact și derapând în pneurile din exteriorul virajului. Pentru Estre cursa s-a încheiat pe loc, Magnussen reușind să repornească dar nu îndeajuns încât să aducă mașina la boxe prin propriile puteri. Accidentul a dus la a 6-a neutralizare în timp ce echipa Corvette Racing aștepta revenirea mașinii #3 pentru a începe reconstrucția (care avea să fie una reușită, mașina revenind pe pistă într-un final).

Incidentul l-a promovat pe Scott Dixon în postura de lider, Ford-ul #67 conducând pentru un total de 18 tururi cursa. Când s-a revenit la steagul verde, Derani a putut trece de Barbosa însă brazilianul a fost apoi penalizat cu un drive through în urma unui contact cu Huracan-ul #28 pilotat de Josh Webster. Cum Pruett a intrat cam în același timp pentru pneuri noi, prima poziție i-a revenit lui Barbosa.

Au urmat apoi opriri pentru ESM și Dixon, liderul de la GT-LM pierzând această poziție în favoarea BMW-ului #25 pilotat de Bruno Spengler. Cum Barbosa a intrat și el la boxe, prima poziție a fost preluată de Angelelli. A șaptea neutralizare a venit după ce Kyle Marcelli a înfundat mașina #38 în pneuri din cauza unei probleme la sistemul electric proaspăt îmbunătățit. Cu trei ore și jumătate înainte de final, s-a revenit la ritm de cursă.

Porsche a prins un podium cu singura mașină care a ajuns la final în GT-LM, #912
Porsche a prins un podium cu singura mașină care a ajuns la final în GT-LM, #912

Știrea cea mai importantă care a venit în timpul acestei neutralizări a fost problema la sistemul electric care a lovit mașina #10. Curran și Barbosa s-au luptat pentru șefie la finele orei a opta în timp ce van Overbeek a pierdut mașina pe frânarea pentru ultimul viraj. O nouă neutralizare a venit ca urmare a accidentului lui Jan Heylen care s-a oprit în cauciucuri în virajul 1 – o lovitură pentru Park Place Motorsport care a condus clasa în ora șaptea.

Ajutat de problemele lui van Overbeek, Lapierre a reușit să scadă din avansul acestuia, Oreca #81 fiind acum în coada Ligier-ului #2. La GT-LM, Luhr s-a încurcat cu o mașină din PC, incident care l-a promovat pe Giancarlo Fisichella pe poziția secundă și pe Fred Makowiecki pe trei.

Intrarea în ora a 10-a a venit cu încă un incident pentru mașina #38 care a mai avut aproape o duzină înainte de acesta. În plus, Sean Johnston s-a oprit pe pistă în mașina #88. Cauza ar putea fi, încă o dată, sistemul electric nou care s-a dovedit a fi problematic pe întreaga durată a cursei. Am putea trage o concluzie rapidă că IMSA s-a grăbit orbește să abordeze niște măsuri insuficient testate, un fel de reacție-reflex după criticile venite din diferite părți cum că în LMPC racing-ul este de joasă calitate. În fruntea categoriei s-a aflat la acel moment Mark Wilkins în #54 urmat de Tom Kimber-Smith.

Această a noua neutralizare a ajutat echipa DeltaWing care a revenit în tur cu liderii, fiind pe poziția a 6-a la general. Corvette a reușit să mai câștige ceva timp în raport cu cele două BMW-uri, asta în condițiile în care mașina #4 era la cam un tur în urmă pe poziția a 6-a când #3 a abandonat din frunte. În urma lui Milner se afla Fisichella. La GT-D, Corey Lewis era în frunte cu un tur avans grație faptului că nu a pătruns la boxe în timpul neutralizării. Acesta era urmat de Markus Palttala și Jeff Segal care păstra noul 488 GT3 în lupta pentru victorie într-o cursă de debut care cursese până în acel punct fără incidente.

Lewis a pierdut însă avansul său fiind penalizat cu stop-and-hold de 4 minute pentru o depășire ilegală în timpul celei mai recente neutralizări. Neutralizarea a 10-a a venit la scurt timp și a fost datorată mașinii #10, Corvette-ul Dallara al WTR oprindu-se la marginea pistei. Această neutralizare a readus în tur cu liderii Ligier-ul Michael Shank Racing care a pierdut în orele udate de ploaie.

BMW ar fi putut câștiga, ambele M6 fiind la vârf pentru majoritatea curse dar a terminat pe 2 cu #25
BMW ar fi putut câștiga, ambele M6 fiind la vârf pentru majoritatea cursei, dar a terminat pe 2 cu #25

Restart-ul a adus schimbarea liderului la GT-LM, Milner reușind să treacă de BMW-ul #100, Pla promovând și el pe poziția a 6-a după ce a trecut de DeltaWing. Mario Farnbacher a ajuns pe prima poziție la GT-D ca urmare a penalizării primite de Lewis care a scos din joc Lamborghini-ul Change Racing. În urma lui Farnbacher se încolonează Segal, Palttala, Jeanette și Seefried în Audi-ul Magnus care s-a impus la Daytona.

Intrarea în ultimele 120 de minute a fost marcată de reînceperea ploii care l-a luat pe nepregătite chiar și pe Olivier Pla. El a pierdut mașina la ieșirea din ultimu viraj pe când se afla pe a 5-a poziție. DragonSpeed, care a intrat la boxe pierzând acel loc 5, a decis, în ciuda vremii, să rămână pe slick-uri, Nic Minassian rămânând la comenzi.

Șansele celor de la BMW Team RLL au fost lovite pe finalul orei a 10-a de un drive through pe care a trebuit să-l bifeze Bill Auberlen în M6-le cu numărul 25 din cauza depășirii limitelor de boost. În frunte, #5 a intrat la boxe pentru un set de pneuri slick, fiind urmat apoi de #90 și de #2 unde a revenit Pipo Derani. Acesta a ieșit de la boxe pe poziția a cincea însă a trecut rapid de Minassian țintind apoi către Goossens în mașina VisitFlorida.com.

La GT-D s-a derulat o luptă între primele cinci mașini, Segal urcând pe primul loc după ce Farnbacher a ieșit larg din virajul 1. Această ordine s-a inversat încă o dată după următorul val de opriri programate.

Neutralizarea cu numărul 11 a venit cu mai puțin de o oră și jumătate înainte de final, o roată plecată de capul ei de pe mașina Porsche 991 #22 Alex Job Racing fiind cauza problemei. Leh Keen a reușit totuși să readucă mașina la boxe după un tur în trei roți dar a căzut pe 10. Steagul verde s-a fluturat din nou cu 70 de minute înainte de finalul acestei ediții.

Huracan-urile nu au mai avut ritmul fulminant de la Daytona după ce au fost penalizate pentru sandbagging în calificările acelei curse
Huracan-urile nu au mai avut ritmul fulminant de la Daytona după ce au fost penalizate pentru sandbagging în calificările acelei curse

La restart, atât Goossens în Corvette-ul din frunte cât și Luhr în BMW-ul #100 de pe doi de la GT-LM au plecat în tete-a-queue. Astfel, Dane Cameron a urcat pe prima poziție a clasamentului general fiind urmat de Derani în timp ce la GT-LM, celălalt BMW cu Dirk Werner la comenzi a preluat poziția a 2-a.

Derani a reușit înainte de finele orei a 11-a să treacă în frunte dar nu a putut să se desprindă de Dane Cameron în timp ce Pla se lupta cu Albuquerque pentru poziția a 3-a. La GT-D, Stanaway conducea pentru Aston-Martin, Vantage-ul de uzină rămânând pe pistă pe parcursul ultimei neutralizări. Braun conducea în continuare la LMPC.

Ultimele opriri din categoriile de GT-uri s-au petrecut cu aproximativ 50 de minute înainte de final, liderul Stanaway lăsând stint-ul final în seama lui Pedro Lamy. Maro Engel a fost apoi următorul pilot de la PC care să se semneze pe o listă lungă a accidentaților, recuperarea mașinii sale cu numărul 88 necesitând o nouă neutralizare. Înainte de aceasta, Ganassi a bifat o ultimă oprire impecabilă care l-a adus pe Richard Westbrook pe poziția a treia în GT-ul #67.

Un moment climatic a venit cu 36 de minute înainte de final când a avut loc intrarea la boxe, concomitentă, a liderilor clasamentului general. Derani a primit pneuri noi și combustibil iar Action Express doar combustibil. La GT-D, Turner Motorsport ocupa primele două poziții după niște opriri bine orchestrate sub safety car.

Cu jumătate de oră înainte de finish, la restart, Kimber-Smith a reușit să treacă în fruntea clasei Prototype Challenge, Lapierre câștigând și el inițial poziția a 2-a, pierzând-o însă în favoarea lui Albuquerque. După doar șapte minute de la finele neutralizării cu numărul 12, a 13-a a venit pentru recuperarea Riley-ului #50 Highway To Help, proptit în ziduri în Tower Bend. Asta i-a permis lui Braun să preia conducerea la PC.

Andy Meyrick a fost următorul ajuns pe lista abandonurilor, DeltaWing-ul pierzând direcția cu mai puțin de 20 de minute înainte de final. Frustrarea era palpabilă la boxele echipei care a ratat la mustață cel mai bun finish din cariera competițională a mașinii. Luptele în frunte au continuat în ultimul sfert de oră, Derani trecând mai întâi de Lapierre pe exteriorul virajului 1 pentru a urca pe trei, Albuquerque fiind și el surclasat de brazilian, de data aceasta printr-o depășire la limită pe interior.

VisitFlorida.com Racing a avut parte de o cursă dificilă dar au avut ritmul să se lupte la vârf
VisitFlorida.com Racing a avut parte de o cursă dificilă dar au avut ritmul să se lupte la vârf

Westbrook a avut parte de un restart prost, pierzând două poziții și căzând pe 5, în urma Ferrari-ului pilotat de Davide Rigon în timp ce, la GT-D, Alessandro Balzan a urcat în frunte la GT-D trecând de Jens Klingmann care s-a luptat eroic având în vedere că BMW-ului îi lipseau cam 0.7s în raport cu 488-ul Scuderia Corsa.

Cu câteva minute înainte de final, Derani a trecut pe interior și de lider de care s-a depărtat, îndreptându-se cu pași repezi spre repetarea rezultatului de la Daytona. Cum Olivier Pla a fost forțat să pătrundă la boxe în ultimele minute deoarece i-a cedat suspensia spate, Shank a plecat și de la Sebring fără rezultatul meritat.

Derani a trecut primul linia de sosire, completând dubla pentru ESM alături de echipierii Ed Brown, Scott Sharp și Johannes van Overbeek. Echipa sponsorizată de Patron Tequila devine astfel prima din 1998 care reușește să se impună și la Sebring și la Daytona în același an. O altă statistică interesantă dar care nu spune, în fapt, mare lucru este că, până acum, ESM a marcat 3 din cele 4 victorii reușite de prototipuri de LMP2 din 2014 când a debutat acest campionat.

La GT-LM, Oliver Gavin a adus Corvette-ul #4 în cercul învingătorilor, dubletul Gavin/Milner intrând într-un cerc select al celor care au reușit să se impună la Le Mans, Daytona și Sebring în decurs de doar 12 luni (dar nu în aceeași stagiune).

Core Autosport s-a impus la PC, poziția lor ca și prim tester al noilor sisteme electronice fiind probabil de mare ajutor către un parcurs fără mari dificultăți.

La GT-D, Scuderia Corsa a terminat pe prima poziție oferind Ferrari-ului 488 GT3 debutul ideal. Christina Nielsen a devenit astfel prima femeie care s-a impus într-o etapă din Weathertech IMSA Sportscar Championship. Pe doi a terminat BMW-ul #96, din echipajul căruia a făcut parte și Ashley Freiberg – o altă domnișoară aflată la doar al 2-lea start cu echipa sa (precum e și cazul lui Nielsen care a schimbat echipele la finele lui 2015). Magnus Racing a reușit să pătrundă pe podium după ultimul restart, adăugând puncte importante movilei făcute după victoria de la Daytona.

Avansul dintre Ligier-ul ESM și Corvette-ul Whelen/AXR a fost de sub 3s
Avansul dintre Ligier-ul ESM și Corvette-ul Whelen/AXR a fost de sub 3s

Podiumul general a fost completat de Corvette-ul #31 care a adunat astfel puncte valoroase pentru restul stagiunii căci Ligier-ul ESM nu va mai reveni în competiția sancționată de IMSA, urmând să concureze full-time în WEC. Șasiul triumfător de la Daytona și Sebring va urma calea lui Michael Shank care îl va folosi la Le Mans. Pe trei a terminat echipajul #5 din care fac parte Fittipaldi și Barbosa, campionii en-titre.

BMW Team RLL a terminat pe doi la GT-LM, acel drive-through de la finele orei a 10-a anulând orice șansă la victorie pentru Auberlen & co. Pe trei a venit singurul Porsche supraviețuitor, anume echipajul #912 cu Earl Bamber, Michael Christensen și Fred Makowiecki.

Concluziile după această ediție a cursei de la Sebring e că, oricât de plat ar fi, bătrânul aerodrom ce găzduiește curse auto încă de la începutul decadei 50 produce în continuare curse cu multe întorsături de situație, suprafața de rulare unică punând la grea încercare mașinile (precum au simțit-o Shank și echipa DeltaWing).

Următoarea etapă din calendarul IWSCC este cea de pe străzile din Long Beach, toate clasele revenind împreună abia la Mazda Speedway Laguna Seca.

Rezultate complete aici

Surse foto: BMW, IMSA