Adelaide 1993: Ultima victorie a lui Ayrton Senna

Adelaide 1993: Ultima victorie a lui Ayrton Senna

După 7 ani, 96 de Mari Premii și trei titluri mondiale obținute cu McLaren, pe 7 noiembrie 1993 venise clipa despărțirii lui Ayrton Senna pe fondul dominației recente a celor de la Williams. Totodată, era ultima prezență a marelui său rival, Alain Prost, care părăsea Formula 1 cu al patrulea titlu în buzunar.

Ultima reuniune a stagiunii era mai degrabă un moment nostalgic, de vreme ce mizele importante se risipiseră de ceva vreme: binomul Prost-Williams își savura titlurile, iar McLaren nu adunase nici jumătate din punctele rivalilor din Didcot. Monoposturile FW15C nu scăpaseră din mâini nici un pole position. Nici măcar la Monaco nu reușise Senna să-i surprindă. Pentru brazilian nu însemna mare lucru să-l bată pe Hill în duelul pentru poziția de vicecampion, însă un lucru era cert: ar fi vrut să-și încheie epoca la McLaren cu o victorie.

cwpgmzvxeae90hk

Alain Prost nu era singurul care-și lua adio de la Formula 1 în acele momente. Riccardo Patrese se pensiona cu recordul de prezențe (256) în buzunar, iar Derek Warwick urma să rămână pentru totdeauna o speranță neconfirmată. Williams pierdea tradiționala sponsorizare Canon, iar Camel se retrăgea de asemenea din Formula 1, lăsând o gaură în buget atât la Williams, cât și la Benetton. Desigur, nu le-a luat mult acestor echipe să-și găsească alte companii din industria tutunului (Rothmans/Mild Seven).

Flashback: Aventurile lui Senna în Mexic

cwqi5j4xaaafcm7

Ambiția lui Senna a fost evidentă încă de vineri, când a oprit cronometrul la 1’13″371. Doar Prost a mai reușit să coboare sub 1’14, însă chiar și așa era la mai bine de patru zecimi în urma rivalului său istoric, în pofida unui avantaj de vreo 15km/h pe Brabham Straight. Pe linia a doua provizorie se aliniau exponenții noii generații, Schumacher și Hakkinen, despărțiți de doar opt miimi de secundă, ambii sub atenta observație a lui Berger. Hill, Alesi și Patrese erau departe de coechipierii lor și aveau mult de muncă în sesiunea decisivă de sâmbătă.

Flashback: Ayrton Senna la Suzuka

Dintre cei trei, doar britanicul a reușit să se achite de sarcină, coborând cu nouă zecimi față de timp din prima zi, în pofida condițiilor mai puțin favorabile. Damon a fost singurul pilot din prima jumătate a grilei care și-a îmbunătățit reperul din ziua anterioară, reușind astfel să urce pe 3, înaintea lui Schumacher și în cea mai bună poziție să privească ultimul start cu Senna și Prost pe prima linie. Alain rămânea la cota 33 în ceea ce privește pole-urile, la egalitate pentru totdeauna cu Jimmy Clark, iar Senna reușea primul pole după un an și jumătate (Canada 1992). Ford nu mai fusese în pole din 1983, când Keke Rosberg pleca primul la Rio.

Cursa

cwnikvvweaafi2rPrimul start a fost anulat după ce Katayama a calat motorul. A doua tentativă a fost zădărnicită de Eddie Irvine, care și-a greșit poziția pe grilă și a oprit motorul. Abia a treia oară am avut o lansare curată, primii patru păstrându-și pozițiile. Doar Hakkinen a ezitat, fiind urgent taxat de Berger. Senna s-a desprins de piloții Williams, care erau ținuți sub control de Schumacher până în turul 20, când motorul Ford a cedat. Germanul era convins că Benetton aplicase o strategie inspirată, care l-ar fi putut scoate în fața ambelor monoposturil Williams, poate chiar în luptă pentru victorie cu Senna.

Hakkinen a fost și el constrâns la abandon după o cedare a frânelor, însă cei de la McLaren nu erau oricum prea triști, deoarece Senna era tot mai confortabil pe prima poziție. Opririle la boxe au fost mereu un punct slab pentru Williams, iar Prost a pierdut 2 secunde în raport cu Senna doar în acest exercițiu. În turul 30, Ayrton conducea deja cu 15 secunde avans.

Pentru Damon Hill ar fi fost important titlul de vicecampion, însă cu Ayrton pe prima poziție în cursă nu mai conta clasarea britanicului. Chiar și așa, fiul lui Graham a avut o tresărire de orgoliu și l-a prins pe Prost în turul 68, însă francezul știa prea bine calculele și n-avea niciun motiv să coopereze. Alain l-a blocat ferm pe coechipierul său, provocând o răsucire fără urmări, apoi și-a continuat plimbarea de după-amiază până la căderea steagului.

Flashback: Ayrton Senna la Spa-Francorchamps

Senna a învins pentru a 41-a oară, într-o zi rarisimă în care manevrabilitatea monopostului McLaren a fost superioară față de Williams, așadar succesul n-a fost o chestiune de șansă. A ieșit din monopost și s-a îmbrățișat cu Ron Dennis și Jo Ramirez, iar șeful echipei i-a spus franc: ”Nu e niciodată prea târziu să te răzgândești!”. Senna i-a răspuns civilizat: ”Hai să ne amintim doar de vremurile bune.”

cwpgmzcxuaex4sq

Prost s-a retras cu 51 de succese și a încheiat anul cu 99 de puncte. În top 6 s-au mai clasat echipierii Ferrari, în ordinea Alesi-Berger, însă deficitul de performanță al superbului model F93A s-a tradus într-un tur pierdut față de învingător. Era abia prima cursă în care punctau ambele monoposturi! Al șaselea trebuia să fie Riccardo Patrese la ultimul său start, însă presiunea combustibilului i-a jucat o festă chiar în ultimul tur, pierzând astfel punctul în dauna lui Brundle (Ligier ArtCar Hugo Pratt). Martin fusese oricum cel mai bun din afara celor patru mari echipe la Adelaide, printre cei ce s-au evidențiat în acea zi fiind și primul sub linie – Aguri Suzuki (Footwork).

cwsddhjxcaes0l0

A fost o cursă de uitat pentru Lotus, Minardi, Jordan sau Sauber. Speranțe erau însă pentru toate grupările în iarna ce urma, deoarece fusese ultimul Grand Prix hipertehnologizat – adio suspensie activă în primul rând, un diferențiator net între cei cu bugete imense și urmașii garajiștilor. Adio și pentru controlul tracțiunii (oare?) sau ABS. La polul opus, în fruntea ierarhiei all-time de victorii, Senna oferea un cadou extrem de însemnat echipei: McLaren trecea înaintea Ferrari pentru prima oară în istorie.

cwqi5j3xgaexahd

Senna îi lua locul lui Prost și emoția pozitivă a victoriei de la Adelaide l-a făcut să fie deosebit de amical cu nemesis-ul său pe podium. Mai avea vreun rost animozitatea în acele momente? Peste nu multă vreme, brazilianul avea chiar să admită că ”noile vremuri” nu-l motivează la fel de mult ca lupta cu francezul și este știut faptul că a încercat în primăvara lui ’94 să-l convingă pe Alain să revină. După primele două curse încheiate cu abandon, a urmat tragedia de pe 1 mai de la Imola. Cine ar fi crezut că asocierea Senna-Williams nu avea să mai ducă nici măcar la un podium și, implicit, că ultima sticlă de șampanie deschisă la finele unui Grand Prix de brazilian era cea de la Adelaide din 1993?

cwnikvtwiaajhm2