Cine trebuie să-l înlocuiască pe Rosberg la Mercedes?

Cine trebuie să-l înlocuiască pe Rosberg la Mercedes?

Redacția noastră dezbate care ar fi opțiunile mai mult sau mai puțin realiste pentru postul de pilot lăsat liber la Mercedes de campionul mondial, Nico Rosberg.

Fernando Alonso

Nu putem vorbi despre potențialul înlocuitor al lui Nico Rosberg la Mercedes fără să-l aducem în discuție pe Fernando Alonso. Spaniolul s-ar afla pe lista oricărui fan de Formula 1 în toate mințile când vine vorba despre un top al celor mai buni piloți din ultimele două decenii. Cele doar două titluri mondiale câștigate de Alonso de-a lungul carierei în Formula 1 par puține când ne gândim la talentul de care dispune. Cu un contract care cu siguranță nu îl mulțumește la McLaren – o echipă care se află în continuare la o distanță considerabilă de vârful sportului – el ar putea avea o ultimă șansă reală de a ținti un nou campionat mondial câștigat.

În ciuda celor 35 de ani ai săi, Alonso nu dă semne că ar deveni mai lent, spre deosebire, poate, de alții din generația sa precum Jenson Button sau Felipe Massa. Pe întreaga durată a carierei sale, spaniolul a fost omul care a ieșit cel mai mult în evidență când a venit vorba de a împinge un monopost pe culmi la care alții nu și-ar fi permis să viseze. S-a întâmplat atât la Renault, cât și în perioada petrecută la Ferrari. Frustrarea sa vizavi de puterea pachetului oferit de actuala sa echipă a fost clară pe întreg parcursul celor doi ani petrecuți până în prezent acolo. După acest capitol mai puțin fericit, Alonso merită să aibă posibilitatea să-și scrie finalul ca pilot de Formula 1 cu o nouă prezență în vârful plutonului, acolo unde abilitățile sale îl pot duce.

Totul ar putea fi simplu, dar într-o lume ca cea a acestui sport, mereu există complicații. Toto Wolff pare dispus să schimbe strategia în ceea ce privește componența echipei sale Mercedes, spunând că ar prefera să nu aibă doi piloți „cu nume mari”. Pe de-o parte, e de înțeles. Poate echipa crede că va reuși să culeagă noi titluri mondiale și cu un locotenent al lui Hamilton care să strângă constant puncte fără să emită pretenții la clasamentul piloților. După ce britanicul și Rosberg și-au scos ochii unul altuia timp de trei ani, poate că Brackley ar deveni un loc mai liniștit dacă o ordine clară este stabilită încă de la anunțarea line-up-ului pentru 2017. Totuși, însă, când ești echipa numărul unu din sport, lumea are așteptări de la tine. De ce să nu ai o nouă luptă internă pentru întâietate – două valori certe în cea mai bună mașină de pe grilă? Fanii cu siguranță asta vor să vadă.

Prezența lui Alonso ca al său coechipier l-ar incomoda pe Hamilton, care ar putea să perceapă alegerea echipei ca pe o amenințare. Britanicul a declarat că nu îl interesează pe cine aduce echipa, atâta timp cât cei doi vor pleca de pe picior egal, dar cu siguranță triplului campion mondial nu i-ar surâde o reînnodare a parteneriatului furtunos din 2007.

Mai mult, Alonso va fi greu de „furat” din curtea unei echipe McLaren de mare renume. Deși trece printr-o perioadă nefastă, gruparea britanică are orgoliul său. Ademenirea lui Alonso la Mercedes poate fi văzută ca un act de sfidare la adresa uneia dintre cele mai titrate echipe din Formula 1. (Dan Dracea)

Max Verstappen

M-am lungit în cazul lui Alonso fiindcă ar fi alegerea mea personală și mi-ar plăcea să-l văd din nou în lupta pentru titlu. Spaniolul reprezintă o variantă cât de cât realistă pentru volanul Mercedes, dar e imposibil să încheiem discuția înainte de a spune câte ceva și despre Max Verstappen – o variantă, ce-i drept, mult mai puțin credibilă.

Încă de la venirea sa în Marele Circ, olandezul a stârnit un val amestecat de admirație, curiozitate și controverse. Recorduri de vârstă au început să cadă și, cel mai probabil, o vor face în continuare. Talentul și potențialul său este uriaș, așa că de ce n-ar fi acesta momentul ca Verstappen să facă saltul spre primul său titlu mondial, alăturându-se celei mai bune echipe a perioadei? Ei bine, motivele sunt destule și întemeiate. Fără a le așeza într-o ordine anume, acestea ar fi potențialul echipei la care deja se află, contractul său strict cu aceasta, dar și efervescența sa caracteristică.

Ne aflăm în fața unor schimbări aerodinamice importante ce vor avea loc asupra mașinilor de Formula 1 în următoarele luni. Dacă nu Red Bull este echipa care poate veni cu ingeniozitatea și plusul care să o propulseze și mai mult decât deja e (!!) înspre prima treaptă a clasamentului constructorilor, atunci care? Apoi, pentru Mercedes, aducerea unui pilot de la Red Bull în cadrul echipei – situația lui Ricciardo e similară – pare a fi provocarea cea mai grea și costisitoare. E greu de imaginat că s-ar putea întâmpla, chiar și cu un alt talent formidabil în persoana lui Carlos Sainz așteptând un telefon de la Christian Horner.

Nu în ultimul rând, la doar 19 ani, Verstappen a arătat deja că este un personaj cu un caracter aparte. Puternic, nemilos și greu de pus la pământ, acesta nu s-ar mulțumi cu un rol de pilot secund la nici o echipă. E greu de imaginat pentru oricine ce s-ar întâmpla în urma unei reacții chimice dintre olandez și Hamilton la Mercedes.

Pentru moment, nu cred că e cazul să încercăm acest exercițiu de imaginație. Dar ce entuziasm ar rezulta dacă am fi puși în fața faptului împlinit! (Dan Dracea)

Valtteri Bottas

Pro: Exceptând numele grele ale Formulei 1 (Alonso, Vettel), finlandezul este in opinia mea cel mai potrivit candidat pentru locul liber lăsat de Nico Rosberg. Valtteri a impresionat încă de la debutul în F1 în 2013. În plus, echipa care-l manageriază de finlandez îl înclude şi pe actualul boss de la Mercedes, Toto Wolff.

Din punct de vedere al liniştii din cadrul echipei, Bottas este un pariu sigur. Asta nu înseamnă că finlandezul ar fi un locotenent pentru Hamilton. Dimpotrivă. Bottas este suficient de talentat încât să-i poată ţină piept lui Hamilton. Iar ceea ce îl face pe Bottas „special” este capacitatea lui de a evalua extrem de precis durata de viaţă a pneurilor şi „marginea prăpastiei” pentru performaţa optimă.

Contra: Problema o reprezintă situaţia lui la Williams. Valtteri a semnat pe doi ani cu echipa lui Frank Williams iar alături de el a venit un rookie. Asta înseamnă că greul dezvoltării îl va duce Bottas. Iar echipa Williams se bazează pe el.

Evident, Mercedes îşi permite să-i cumpere contractul. Şi mă aştept ca în afară de buyout, Mercedes să ofere şi un discount satisfăcător pentru power-unit-uri. Iar Williams are nevoie de bani. Aşa că, de ce nu? (Dragoș Soare-Rada)

Citește și: Nico Rosberg își anunță retragerea din Formula 1

Pascal Wehrlein

Pro: Germanul vine direct din pepiniera Mercedes. A fost campion în DTM cu Mercedes şi campion al ADAC Formula Master. Apoi test driver la Sahara Force India şi Mercedes AMG în 2015, iar în 2016 a fost pilot titular la Manor şi test driver la Mercedes.

Logica spune că el ar avea cele mai mari şanse să-i ia locul lui Rosberg, având în vedere că fiecare test efectuat de Mercedes în care nu au pilotat fie Hamilton, fie Rosberg a fost dus la bun sfârşit de Wehrlein. Cunoaşte foarte bine echipa şi monopostul. În plus, după acroşajul dintre Hamilton şi Rosberg din MP al Spaniei, s-a aflat acum că britanicul ar fi vrut să plece. Iar Wehrlein ar fi fost sunat de Toto Wolff să preia volanul monopostului cu nr. 44 pentru Monaco. Şi atunci?

Contra: Dacă Mercedes ar fi avut deplină încredere în abilităţile neamţului l-ar fi confirmat direct. Mai ales că acesta a fost sărit de Force India în favoarea unui alt pilot din pepiniera Mercedes, Esteban Ocon. Dacă Wehrlein a reuşit cu uşurinţă să se impună în faţa lui Rio Haryanto, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre prestaţia lui în faţa lui Ocon. Iar asta cred că a dat de gândit celor de la Mercedes.

Da, un Wehrlein nu cred că i-ar pune probleme pe pistă lui Hamilton, dar Mercedes are nevoie de două monoposturi în frunte. Pentru că, pentru ei, titlul la constructori este mai importnt decât cel la piloţi. Iar Wehrlein a reuşit de câteva ori în 2016 să arate că rookie-ul din el încă mai scoate capul la iveală.

Concluzie: Bottas ar fi alegerea cea mai potrivită, dacă Mercedes reuşeşte să se înţeleagă cu Williams. Dacă nu, Wehrlein rămâne o opţiune pe termen scurt, până în 2018, când Vettel devine liber de contract.  (Dragoș Soare-Rada)

Nico Hulkenberg

Vineri seară, după anunţul bombă al lui Nico Rosberg, cotidianul german Bild anunţa că Toto Wolff a luat legătura cu conducerea Renault Sport, o întâlnire urmând să aibă loc în cel mai scurt timp pentru a se discuta despre trecerea lui Nico Hulkenberg la Mercedes. Iar Toto e prieten cu Frederic Vasseur.

Ȋnvingătorul de la Le Mans 2015 este o opţiune plauzibilă prin prisma mai multor factori, deşi în calea tranferului stau la fel de multe piedici. Să începem mai întâi cu punctele negative. Ȋn primul rând a semnat cu Renault, prima echipă de uzină din cariera sa. Va face pereche cu neexperimentatul Jolyon Palmer şi în principiu şefii Renault nu prea i-ar da voie să plece înaintea unui sezon 2017 în care e nevoie de un pilot experimentat pentru a pune la punct noul monopost şi a evalua obiectiv noile cauciucuri. Apoi e stilul său foarte agresiv, uneori barbar, cu delicatele Pirelli de până acum, cu input-uri brutale ce nu cruţă ansamblul tehnic- aproape opus lui Rosberg. Dar acum depinde şi de filozofia constructivă a italienilor pentru sezonul viitor.

Şi acum părţile bune. „Nico Hulkenberg este un natural, un talent fantastic, cu un feeling uimitor în condiţii mixte,” explică Rob Wilson. „Dacă am fi încă în epoca Bridgestone, ar câştiga constant curse. Ba aş spune că pe maşini comparabile ar fi aproape imbatabil.” Karun Chandok, care îl cunoaşte bine, are opinie similară: „Este incredibil de rapid şi cred că este foarte frustrat de aceste pneuri de rahat. Pe nişte cauciucuri normale l-ar fi distrus pe Perez… Când am discutat cu el la Le Mans 2015 era încântat că poate în sfârşit să îşi dezlănţuie întreg potenţialul şi să tragă la maxim fără frica că va prăji anvelopele după câţiva km.”

Bineînţeles, şi faptul că Nico e german atârnă în balanţă, data fiind maniera Mercedes în ce priveşte piloţii ce datează încă din 1908. Ȋn plus, echipa l-ar putea oferi pe Wehrlein la schimb şi cu o bonificaţie finaciară rezonabilă, mai ales că Renault Sport nu are resursele companiei din Stuttgart. Şi nu în ultimul rând să nu uităm că Daimler-Benz şi Renault au de ceva vreme un parteneriat tehnic privind transferul de tehnologie dintr-o parte într-alta la maşinile de serie de mic litraj.

Una peste alta, poate nu e cea mai evidentă opţiune pentru golul lăsat de Nico Rosberg, dar este o variantă solidă cu multe avantaje de ambele părţi. (Bernd)

Sebastian Vettel

„Alonso e o soluţie mai plauzibilă decât Vettel,” declara Bernie Ecclestone pentru Gazzetta dello sport, „pentru că lui Vettel cred că îi este frică de un duel cu Hamilton”. Dar chiar aşa să fie?

Există o percepţie comună la nivelul oamenilor implicaţi în F1 că încă din 2009 există o „triadă” care domină sportul din punct de vedere al abilităţii pure şi valorii de ansamblu: Alonso-Hamilton-Vettel. Din 2014 acestui trio i s-a alăturat Daniel Ricciardo, formându-se un soi de careu de aşi aşa cum competiţia nu a mai avut de la jumătatea anilor ’60. Seb este cel mai titrat dintre toţi cei menţionaţi, are cea mai înaltă etică a muncii şi este probabil cel mai inteligent pilot de F1 din ultima decadă şi chiar mai mult. Aşadar care sunt plusurile şi minusurile unei mutări la Mercedes?

Mai întâi obstacolele. Vettel are contract ferm cu Scuderia până în 2017 şi lipsa unui înlocuitor viabil face dificilă cedarea lui Arrivabene în eventualitatea unor negocieri cu Wolff. Apoi ar mai fi motivul pentru care germanul a venit la Ferrari: dorinţa de a emula faptele idolului său Michael Schumacher, iar pentru un tip ferm în convingeri, acesta este un obstacol redutabil. Şi în final ar fi dorinţa staff-ului Mercedes de a evita un duel mult mai încins decât a fost vreodată Hamilton-Rosberg, deoarece Seb este plămădit din alt aluat şi joacă într-o altă categorie valorică (chiar dacă apropiată) faţă de Nico.

La o privire mai atentă însă plusurile unei astfel de mutări umbresc barierele menţionate mai sus. Le vom enumera pe cele mai evidente.

Sebastian Vettel este german, iar asta cânăreşte greu în balanţa team-ului din Stuttgart. Din punct de vedere istoric, este al treilea wunderkind veritabil, iar Mercedes l-a ratat pe primul (Rosemeyer), iar serviciile celui de-al doilea şi le-a asigurat când acesta era mult sub forma consacrată din 1994-2006. Maniera sa de abordare meticuloasă, etica muncii şi felul în care colaborează cu inginerii se pliază perfect pe profilul general al echipei campioane mondiale, din acest punct de vedere asemănându-se mult cu Rosberg.

Nivelul net mai ridicat de downforce al maşinilor 2017 va readuce în prim plan stilul său contraintuitiv din era 2009-2013, cu acea accelerare în viraje inimaginabilă pentru ceilalţi, capitol la care nici Hamilton şi nici Alonso nu s-au putut apropia de el vreodată. Aşa cum am mai afirmat în alte locuri, Seb are nevoie de un spate solid şi o punte faţă bine plantată pentru a-şi executa trucurile şi a jongla cu aceleraţia, scurtând cât mai mult virajul printr-o rotaţie foarte rapidă a spatelui de neconceput pentru vreun alt driver de pe grilă. Ȋn principiu, un W08 cu tone de apăsare ar trebui să-i ofere un mic avantaj în faţa lui Lewis, iar asta contează enorm.

„E cel mai bun când întâmpină provocări din partea unor viraje lente ce îi permit să manipuleze maşina pentru a realiza o ieşire optimă. Pentru asta are nevoie de o stabilitate pronunţată a spatelui imediat după punctual de rotaţie. Când are la dispoziţe o maşină care să-i permită asta, este extraordinar de bun, cel mai bun,” spune Rob Wilson.

Aruncaţi în ecuaţie răcirea evidentă a relaţiilor cu Arrivabene, frustrările suferite în 2016 – incluzând pierderea a două victorii din cauza incapacității strategilor Scuderiei. Apoi nu treceţi cu privirea dezvăluirile Autosprint privind clauza din contract ce îi permite libertate de mişcare dacă termină mai jos de locul 3 în campionat. Iar desupra tuturor puneţi faptul că F1 are nevoie de un success răsunător la box office după câţiva ani de spectacol şi dueluri terne. Bernie ştie asta şi se va implica. Iar Hamilton versus Vettel poate nu e chiar Senna versus Prost, dar cu siguranţă este mult peste Hamilton versus Rosberg. Adică doi campioni pur sânge aflaţi la apogeul formei sportive şi pilotând pentru cea mai puternică echipă din sport. Un vis palpabil. (Bernd)