Top 20 piloți din formulele inferioare 2016 (20-11)

Top 20 piloți din formulele inferioare 2016 (20-11)

Ierarhia Pitstops i-ar putea surprinde pe cei ce așteaptă o galerie strictă a campionilor din diverse formule de monoposturi. Însă măsura valorii acestor tineri a fost depășirea obiectivelor prestabilite, în acord cu materialul de concurs. Iată așadar jumătatea inferioară a clasamentului.

20. Maximilian Gunther (FIA F3)

După ce oferise cel mai spectaculos moment al sezonului 2015 la Norisring, Gunther a făcut mutarea la Prema cu speranța că armura lui Stroll ar putea fi străpunsă printr-un joc psihologic bazat pe constanța rezultatelor, chiar dacă echipa are un favorit cert. Max a pus presiune în primele două weekenduri, reușind cinci pole-uri din șase și fiind primul pilot care-și dublează victoria în actualul sezon. Însă de la Pau încolo au urmat nouă curse în care Stroll l-a devansat, iar motivația lui Gunther era tot mai greu de alimentat: monoposturile rivale tușeau mult prea des pentru ca poziția secundă la general să-i fie amenințată, iar Nick Cassidy a greșit prea mult. Așa că germanul a mai bifat victorii de palmares la Zandvoort și Nurburgring, înainte să sufere un weekend teribil la Imola cu accident încă din primul tur al calificărilor. Stroll și Gunther au terminat amândoi 23 de curse și doar de 4 ori a fost Max înaintea campionului stagiunii. Însă Prema a fost fericită cu clasarea sa, desigur.

Formula 3 Zandvoort 2016 - Maxi Gunther (Prema) by Alexandru Siclovan on 500px.com

19. Jake Dennis (GP3)

Dacă Arden nu s-ar fi trezit abia la jumătatea sezonului, Dennis ar fi reprezentat un ghimpe în coasta celor de la ART Grand Prix în lupta pentru titlu. Însă contraperformanțele din Austria și de la Monaco l-au îndepărtat pe britanic de un asemenea țel. După 10 manșe, abia reușise o clasare pe podium. Însă în ultimele patru weekenduri, la Spa, Monza, Sepang și Yas Marina, protejatul Racing Steps a reușit o medie de puncte superioară campionului. Prea târziu pentru a mai prinde trio-ul de frunte, însă imaginea lăsată prin cele două victorii și nouă clasări la rând în top 6 reprezintă un mare boost.

_sla4796-3866022

18. Jamie Caroline (F4 britanică)

Filiera britanică Pirtek a dat deja un campion BTCC în 2013 în persoana lui Andrew Jordan, iar Jamie Caroline a fost adoptat pe baza calităților sale impresionante. Nu a fost grăbit prin seria Ginetta Junior, reușind 16 victorii pe modelul G40 de-a lungul sezoanelor 2014-2015, precum și titlul categoriei anul trecut. Cu circuitele deja bine știute, Jamie a debutat în Formula 4 britanică alături de micuța grupare Jamun/MBM și nu a existat weekend în care să nu atragă atenția. Demonstrațiile lui Caroline pe pistă udă sunt în același registru cu Donington 1993, însă riscurile asumate l-au făcut să adune cinci abandonuri stagionale, care contrabalansează cele cinci podiumuri. Abia în finala de la Brands a reușit să se impună pentru prima oară. Un lucru e cert – dacă pe entry list îl vedeți pe Caroline, nu schimbați programul! Spectacolul e garantat.

https://www.youtube.com/watch?v=42HqCYjDmuY

17. Marcos Siebert (F4 italiană)

Un personaj atipic, care n-a urcat în F4 ci a coborât după ce fusese în Formula Renault 2.0 (2013), apoi luase o pauză de un an. În 2015 a încercat seria europeană GT4 cu structura bulgară Sofia Car, primind totodată șansa de a păstori juniorii Jenzer în campionatul italian de Formula 4, în care a bifat două succese și a încheiat pe 5 la general. La 20 de ani, era așadar un bun barometru pentru tinerii din această serie odată ce a anunțat că atacă o nouă campanie. Pole și victorie de la prima etapă, apoi șansa unei desprinderi la Adria pe fondul absenței lui Mick Schumacher, faultat de suprapunerea dintre calendarele din Germania și Italia. Siebert a mai reușit victorii la Imola și Mugello, apoi a punctat cu regularitate și a păstrat avansul construit în fața lui Schumi Jr. Un campion meritat, care a spart monopolul Prema în seria domestică. Ar fi binevenit în GP3.

Siebert, mereu cu Mick Schumacher pe urmele sale în 2016
Siebert, mereu cu Mick Schumacher pe urmele sale în 2016

16. Colton Herta (Euroformula Open)

După ce a încheiat pe 3 sezonul 2015 din F4 britanică, Herta a continuat alături de Carlin. A început cu două runde din BRDC F3 în primăvară, reușind un pole, o victorie și alte două podiumuri în șase starturi. S-a concentrat însă pe un program complet în Euroformula Open, alături de aceeași grupare britanică. În iulie la Silverstone a reușit un prim podium, apoi s-a dezlănțuit pe Red Bull Ring unde a dominat ambele manșe (cu hat-trick). Devenit o forță în a doua parte a sezonului, Colton a mai câștigat la Jerez și Barcelona, reușind să urce până pe 3 la general. Deja și-a clarificat viitorul, trecând oceanul către Indy Lights.

hi_492_4816-36-14

15. Richard Verschoor (F4 spaniolă, SMP F4)

O mișcare de tip Dan Cammish la tranziția din karting către monoposturi l-a făcut pe Verschoor să alinieze un număr impresionant de succese în acest an în cele două serii de Formula 4 guvernate de Koiranen – cea nordică și cea spaniolă. Adolescentul a fost imediat atras pe filiera Red Bull și astfel pentru al doilea an la rând campionul SMP F4 a purtat aceste culori deja celebre. Nimeni altcineva nu a mai reușit în 2016 să adune 28 de victorii și 36 de podiumuri. După ce a colecționat trofee în acest an, sigur va fi aruncat într-o misiune mai dificilă în 2017 și rămâne de văzut dacă Verschoor chiar se va dovedi un continuator de top al școlii olandeze.

p-20161029-01331_news

14. Jack Aitken (GP3)

Brothers in armsAitken și Dennis au adus titlul de vicecampioni pentru Arden și au întâmpinat cea mai solidă opoziție în fața ART Grand Prix în 2016. Jack a urcat de șapte ori pe podium în ultimele nouă manșe ale sezonului, însă a plătit prețul debutului slab al echipei în 2016. Nu s-a mulțumit doar cu acest program, de vreme ce în GP3 e prea puțin track time, așa că s-a mai prezentat la start și în Euroformula Open, unde a reușit două pole-uri și două victorii din 4 starturi. Italienii de la RP Motorsport l-au invitat pe final de an și în Formula V8 3.5, unde s-a adaptat imediat și a semnat timpul de pole la Jerez, la prima sa cursă în categorie. Nu e de mirare că Renault a mizat pe el pentru viitor.

_sbb4832-3861997

13. Mick Schumacher (F4 germană și italiană)

Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul – dicton valabil și pentru Mick. Prema și-a asumat o suprapunere și a prioritizat seria germană, dată fiind naționalitatea pilotului-vedetă, expunerea mediatică mai bogată și nivelul mai ridicat al oponenților. Însă Joey Mawson a fost metronomic și l-a constrâns adesea pe juniorul Schumacher să supra-piloteze pentru a recupera mici handicapuri din calificări. Extrem de spectaculos în depășiri dar cu riscuri mult prea mari asumate, Mick a fost văzut de mai multe ori cu aripa față ”repoziționată”, apoi invitat să ispășească penalizări. Are aceeași agresivitate ca și tatăl său, iar bulevardul ce i se deschide către F1 ar putea face ca Max Verstappen să nu mai fie unica excepție cu manevrele sale. La ce am văzut în 2016, Mick e și mai determinat!

12. Louis Deletraz (Formula 3.5 V8)

Debutantul elvețian și-a arătat calitatea într-o luptă pentru titlu cu alți șase piloți care beneficiau de o experiență mult mai vastă în categorie. L-a învins fără drept de apel pe coechipierul Pietro Fittipaldi și a confirmat încrederea Renault, primind la final de an șansa debutului în GP2, înaintea unei campanii full-time cu Racing Engineering în 2017. Două victorii (prima chiar în debutul stagiunii) și nouă podiumuri atestă valoarea vlăstarului familiei Deletraz, despre care nimeni nu va putea face glumele auzite la mijlocul anilor ’90, țintite către tatăl său.

Formula 3.5V8 Hungaroring - Louis Deletraz (Fortec) by Alexandru Siclovan on 500px.com

11. Anthoine Hubert (FIA F3)

Alura de intelectual de tip Bourdais/Ammermuller te duce cu gândul la un pilot mult mai ușor de învins. Însă Hubert combină un psihic foarte puternic cu o abilitate naturală încântătoare, care a ieșit la rampă tocmai pe circuitele unde predecesorul său de la Van Amersfoort, Max Verstappen, reușea să lase o impresie durabilă – Norisring și Spa. În a doua jumătate a stagiunii, din 15 starturi a reușit să încheie în top 10 de 14 ori, fapt rarisim la acest nivel. Fostul campion de F4 al Franței pare un candidat evident la o poziție de titular în anduranță, însă ar fi de interes să aflăm întâi care îi sunt limitele în monoposturi.

Formula 3 Hungaroring 2016 - Anthoine Hubert (Van Amersfoort) in pitlane by Alexandru Siclovan on 500px.com

 Credit foto: GP3 Series, Red Bull, arhiva personală a autorului