Top 20 piloți din formulele inferioare 2016 (10-1)

Top 20 piloți din formulele inferioare 2016 (10-1)

Toți cei 10 de mai jos s-au achitat pe deplin de sarcinile trasate și au oferit momente de virtuozitate la volanul monoposturilor de-a lungul anului. Viitorul e al lor și ar fi păcat ca obsesia lumii crude a Formulei 1 să le frângă aripile unor tineri entuziasmanți.

10. Pierre Gasly (GP2)

Până la jumătatea anului, părea să fie un nou calvar pentru rapidul francez, care tot nu reușea să pună capăt secetei de victorii în orice campionat din 2013 încoace. O eroare de pilotaj pe când conducea cursa din Austria, apoi un duel pentru șefie pierdut în ultimul tur la Baku în fața lui Giovinazzi – doctorul Marko nu era deloc impresionat. Apoi s-a produs un bizar declic la Silverstone, după ce Pierre a fost implicat într-un accident rutier în drum spre circuit, împreună cu mama sa. Protejatul Red Bull nu a mai cedat și a convertit pole-ul în victorie în cursa principală, iar asta l-a descătușat la fel ca pe Felipe Nasr acum câțiva ani: au urmat succese sâmbăta pe Hungaroring, la Spa și Yas Marina. Titlul s-a decis în ultima rundă, însă Gasly putea încheia socotelile mai devreme dacă n-ar fi fost ”absent” la Monaco sau dacă nu era victima unei stranii descalificări în Germania. Un pilot deosebit de rapid, însă există rațiuni clare pentru care nu e acum la Toro Rosso.

Destinație confirmată: Make or break in Japan cu Nakajima Racing (Superformula)

GP2 Silverstone: Pierre Gasly, în sfârșit triumfător!

9. Joey Mawson (F4 germană)

Al treilea anul trecut în ADAC F4, Mawson devenea principalul favorit al campionatului după ce Eriksson și Dienst au promovat. Chiar dacă a fost printre cei mai maturi (20 de ani), nu înseamnă că experiența sa era prea însemnată – 2016 a fost abia al treilea său an de curse. La vârsta la care Max Verstappen era deja în F1, Joey abia își descoperea vocația. Cât de rar vedem așa ceva în aceste vremuri dominate de precocitate?

Și mai rar e să se dovedească un pilot de mare, mare calitate. 10 manșe din 24 i-au revenit lui Mawson, un abonat la podium de-a lungul anului. Pe final de sezon, doar Mick Schumacher a putut să etaleze un ritm similar, însă Joey a avut ultimul cuvânt în finala de la Hockenheim cu victorii în primele două manșe, securizând titlul pentru Van Amersfoort Racing. Să învingi de atâtea ori într-un campionat în care 46 de piloți s-au înscris, fiind nevoie de curse de calificare pentru a filtra 32 de prezențe pe grilă, e un lucru mare. Mawson a fost suveran al desprinderilor, al multelor restarturi și al ofensivei prin pluton în cursele pe grila inversată.

Destinație probabilă: FIA Formula 3 cu Van Amersfoort.

14890345_937374949701421_2837124958655880899_o

8. Max Fewtrell (F4 britanică)

Fără a fi cel mai mare colecționar de trofee în karting, Max Fewtrell s-a dovedit un concurent redutabil în primul său an de monoposturi. A început cu un program de iarnă în MRF Challenge, unde a reușit un podium, însă apoi s-a dezlănțuit în cadrul cvartetului Carlin în F4 britanică: chiar dacă Petru Florescu și James Pull veneau după încă un an în campionat, Max a tranșat în favoarea sa finala în șase de la Brands și a devenit urmașul lui Lando Norris. Și tot precum Lando, a ales să urce către Renault 2.0 anul viitor.

Doar de trei ori s-a impus Fewtrell în drum spre titlu, însă constanța acestuia a fost deosebită: 16 podiumuri din 30 de starturi. În patru weekenduri dintre cele 10 a urcat în fiecare dintre cele trei manșe pe podium – la Donington, Croft, Rockingham și (mai ales) în finala de pe varianta lungă a traseului de la Brands Hatch.

Destinație confirmată: Formula Renault 2.0 cu Tech 1 Racing

7. Lance Stroll (FIA F3)

Poate părea destul de joasă clasarea canadianului în acest top, în condițiile în care s-a achitat cu brio de sarcina acontării titlului din Formula 3 europeană. Însă categoria a devenit mult mai facilă odată cu reducerea plutonului la circa 20 de monoposturi. Practic, Prema a fost într-o altă ligă (20 de victorii din 30 de manșe), iar Stroll n-a scăpat de metehnele din trecut. Nu e neapărat vina juniorului că i se pun pe tavă rezultate, însă el a început anul cu o singură victorie în stagiunea precedentă (contra unor rivali precum Rosenqvist, Giovinazzi sau Leclerc), și aceasta primită cadou de la Felix după ce suedezul își asigurase deja titlul.

Formula 3 Zandvoort 2016 - Lance Stroll (Prema) by Alexandru Siclovan on 500px.com

În 2016 Lance a fost foarte rapid (14 pole-uri) și a provocat o serie de măsuri anti-Prema din partea FIA. Diferența s-a putut face și la nivel tehnologic, însă de anul viitor respectivele arii încă deschise dezvoltării vor fi restricționate. Anul a început cu un cadou bizar din partea lui Nick Cassidy, un alt coechipier mai experimentat care probabil avea stipulat în contract rolul de susținere a lui Stroll. Practic, atât Cassidy cât și Gunther nu au reprezentat o opoziție reală, iar celelalte echipe erau departe. Așadar, Stroll și-a văzut de drumul său și a înșirat victoriile pe bandă în stil Schumacher. Banii tatălui său îl fac însă unicul pilot din topul nostru deja confirmat în Formula 1. Și nu la o echipă codașă…

cztcyqwwiaah5n8

6. Tom Dillmann (Formula 3.5 V8)

Parcă s-ar fi scurs decenii de când seria era dominată de DAMS: primele șase curse ale noii epoci fără susținere de uzină Renault au adus șase învingători diferiți, de la cinci echipe. Totuși, în toate aceste șase curse am avut o constantă: Dillmann pe podium. Avantajul său a devenit periculos după abandonurile multor rivali în manșa secundă de la Spa, astfel încât Tom a putut să rămână pe o poziție de forță chiar dacă în următoarele 10 curse n-a mai urcat pe podium decât pe Red Bull Ring. Un pluton care de obicei număra doar 15 monoposturi a făcut ca punctele să-i fie la îndemână chiar și în zile mai puțin inspirate, iar în finala de la Barcelona a pilotat ca un mare campion și l-a învins pe Louis Deletraz la capătul unei curse decisive în care binomul Dillmann-AVF a funcționat perfect.

Meritul său e cu atât mai mare, cu cât gruparea lui Adrian Valles nu era nici pe departe printre favorite și nu câștigase vreo cursă în cei trei ani precedenți în categorie. Pentru orice echipă de anduranță ar fi un mare plus să-l atragă pe Dillmann, un pilot ce și-a dovedit calitatea în toate formulele de monoposturi și care a obținut la 27 de ani un titlu pe deplin meritat.

Formula 3.5V8 Hungaroring - Tom Dillmann (AVF) by Alexandru Siclovan on 500px.com

5. Joel Eriksson (FIA F3)

După ce și-a arătat calitățile în lupta pentru titlul Formulei 4 germane anul trecut, fratele mai mic al lui Jimmy a promovat (tot cu Motopark) în Formula 3, unde observatorii cu greutate au putut să cântărească realizările sale în pofida dominației Prema. Pe podium încă de la primul rendez-vous, suedezul a continuat să atragă privirile și camerele TV cu depășirile sale temerare. Prima victorie a venit la Spa, iar ultimele 11 starturi i-au adus șapte podiumuri și niciodată nu a încheiat mai jos de locul al șaptelea. A reușit să adune mai multe puncte decât colegii săi de pe filiera Red Bull împreună (Sette Camara și Niko Kari), brazilianul nefiind debutant în serie. Toate aceste realizări l-au adus în atenția BMW, uzină care i-a propus lui Joel un contract de junior driver.

E problematic pasul următor pentru Eriksson – dacă rămâne încă un an în Formula 3 fără un volan la Prema ar putea să bată pasul pe loc, precum Russell sau Ilott anul acesta. Dacă acceptă orice volan doar ca să urce într-o categorie superioară, ar putea avea soarta fratelui său, care după ce s-a bătut la titlu în GP3 a semnat cu Arden în GP2 anul acesta, gruparea britanică dovedindu-se doar o umbră față de ceea ce era în urmă cu câțiva ani.

p90224323-munich-de-24th-june-2016-joel-eriksson-bmw-motorsport-junior-2249px

4. Alexander Albon (GP3)

Dominația ART Grand Prix în seria GP3 a continuat în 2016, chiar dacă s-au introdus noi monoposturi. Totuși, regulamentul a permis înscrierea a patru monoposturi per echipă, ceea ce a dus la victorii pentru fiecare component al cvartetului grupării franceze. Anul trecut, Albon a fost în postura lui Joel Eriksson în Formula 3: rezultate excelente dat fiind materialul tehnic de rang secund. Acum, pe un monopost extrem de competitiv, thailandezul a reprezentat cel mai dur obstacol pentru coechipierul Leclerc, iar lupta dintre cei doi a fost mereu în limitele sportivității, ceea ce e rarisim la acest nivel. Trei pole-uri și patru victorii l-au ținut mereu în lupta pentru titlu, doar o finală neinspirată la Abu Dhabi punând capăt asaltului său. Își va continua lupta cu Leclerc în categoria superioară, însă Albon a rămas fidel echipei sale, în timp ce monegascul a mutat conform indicațiilor Ferrari…

Destinație probabilă: GP2 cu ART Grand Prix

_x0w8216-3859380

3. Charles Leclerc (GP3)

După ceea ce a arătat în 2015 cu Van Amersfoort în F3, Leclerc a fost printre cei mai curtați piloți iarna trecută, atât de echipe, cât și de filiere. Însă cum legătura acestuia cu Jules Bianchi a fost atât de strânsă, tratativele cu Ferrari s-au încheiat (favorabil) în foarte scurt timp, grație managementului lui Nicholas Todt. Și tocmai pentru că Todt este implicat la ART, dar totodată a văzut cum Prema a devenit cea mai puternică echipă din GP2, următorul pas din cariera lui Charles a fost decis în mod pragmatic – el nu va mai fi pilot ART în 2017, ci va urca în GP2 cu Prema, țintind ceea ce nu a reușit nimeni din 2009 încoace: titlul ca debutant.

Poate părea un obiectiv prea îndrăzneț, însă la cum s-a adaptat anul acesta Leclerc la noua mașină și la pneurile Pirelli, n-ar fi de mirare să reușească ceva similar anul viitor. Mai ales că are șansa de a nu debuta alături de cineva mai experimentat, ci un rival căruia i-a luat măsura de-a lungul anilor – Antonio Fuoco.

Destinație confirmată: GP2 cu Prema Racing

Starurile viitorului: Charles Leclerc, pe urmele lui Jules

2. Antonio Giovinazzi (GP2)

Italianul a ajuns în finala de la Abu Dhabi cu o mare șansă de a deveni primul debutant care se încoronează în GP2 de la Nico Hulkenberg încoace (2009). Altfel spus, pe pneuri Pirelli nu a reușit nimeni acest lucru. Giovinazzi a obținut cele mai multe victorii stagionale (5), iar modul în care l-a pus în umbră pe Gasly se poate să fi cântărit foarte mult în birourile Red Bull. Fără puncte în primele patru curse, Antonio a ieșit la rampă la Baku, unde a intrat în micuțul club al celor ce au învins în ambele manșe ale unui weekend de GP2 și a adus totodată primul succes pentru echipa sa în această serie. La Monza a avut șansă, dar statisticile vor înregistra victoria sa cu plecare de la coada grilei, iar imaginile depășirilor de pe final în dauna lui Malja și Marciello sunt de antologie.

Doar opt puncte l-au separat de titlu, însă Giovinazzi a fost curtat de Audi (pentru care a testat și rulat în DTM), Mercedes și Ferrari, optând pentru Scuderie. Remarcabil pentru cineva care nici n-avea bugetul necesar să spere la GP2 acum un an, însă pariul lui Ricardo Gelael a fost câștigător. În mod paradoxal, poate că e mai bine că n-a luat titlul, dat fiind că acum poate reveni în campionat, spre deosebire de Gasly care o ia pe calea ”laterală” urmată și de Vandoorne.

Destinație probabilă: încă o fisă în GP2, dar cu ce echipă oare? Prema și-a confirmat deja perechea pentru 2017.

Giovinazzi aduce primele succese Prema în GP2 la Baku

1.Lando Norris (Formula Renault 2.0)

Lando încheie un an excepțional, început cu victoria în seria de iarnă Toyota din Noua Zeelandă și continuat cu 11 victorii în Formula Renault 2.0 și titlurile din Eurocupă și NEC. Sezonul său a fost extrem de lung, Norris fiind prezent și în BRDC F3, unde s-a impus de 4 ori în 11 starturi. Pe final de an a debutat în FIA F3 la Hockenheim, apoi a mers pentru ”botezul focului” la Macau, fiind printre cei remarcați pe traseul Guia. La final de an a cucerit trofeul McLaren Autosport BRDC, după ce i-a învins în luptă dreaptă pe colegii săi de generație.

O campanie cu Carlin în seria europeană de Formula 3 este pasul firesc pentru 2017, deja confirmat în urmă cu câteva zile. Lando Norris are un palmares remarcabil în primii doi ani de monoposturi, confirmând astfel că titlul mondial din karting (2013) l-a lansat pe firmament. Nimeni nu se mai îndoiește astăzi că britanicul are și talentul, și susținerea necesară pentru a ajunge foarte sus.

eurocup-formula-renault-20-baraziepsilon-124837