Epitaf Nicky Hayden – o viață dedicată motociclismului

Printre marile legende ale motomondialului, piloți și oameni cu povești de viață incredibile, se află și rideri motivați de mici de ambiție și perseverență, dar care au ajuns anevoios acolo unde și-au propus. Statistica este neiertătoare cu Nicky Hayden, spunând că titlul MotoGP din 2006 a fost unul de conjunctură, pierdut pe drum de rivalii imediați, însă nu neapărat acel moment este definitoriu în creionarea imaginii lui Kentucky Kid, ci felul în care și-a trăit marea pasiune, motociclismul.

Pasiunea pentru motociclism a deprins-o din familie, unde atât tatăl, Earl Hayden, cât și mama, Rose au practicat sportul, mai exact dirt racing-ul. Acest gen de competiții a fost și este extrem de popular în America și Australia. Nu doar Nicky a moștenit microbul curselor moto de la părinți, ci și frații Tommy și Roger Lee. Ultimul, cel mai mic dintre băieți, a devenit campion al clasei Supersport din cadrul defunctei competiții AMA Superbike și a bifat și trei prezențe în motomondial. Pe lângă cei trei băieți, Earl Hayden are și două fiice, Jenny și Kathleen, ambele cochetând cu întrecerile moto în copilărie.

28_hayden_history_1

Dintre ei toți, Nicky a fost cel mai norocos și a progresat la început prin seriile americane de dirt track, ca mai apoi să avanseze spre cursele de circuit. Earl este și autorul unei cărți biografice a familiei intitulată The First Family of Racing. El a povestit jurnaliștilor de multe ori că, la primele curse, cineva trebuia să îi țină motocicleta micului Nicky, care încă nu atingea cu picioarele pământul.

2085__g106271

Determinarea tânărului Nicky nu a trecut neobservată și din jurul vârstei de 17 ani a ajuns în competiția supremă de superbike a Americii, AMA, atunci la apogeul ei din punct de vedere al popularității și a numelor aflate pe grilă.

După titlul clasei Supersport din 1999, The Kentucky Kid a progresat spre clasa mare, unde a atras imediat atenția în urma unor succese în fața titraților Mat Mladin, spaima de mai târziu a lui Shane „Shakey” Byrne și Eric Bostrom, ajuns ulterior unul din piloții de seamă din WSBK.

După un titlu de vicecampion în 2001, Nicky l-a învins categoric pe triplul campion Mladin un an mai tarziu, când a bifat victoria atât în campionat cât și în cea mai celebră cursă moto americană, Daytona200.

18582370_10213494536466104_7209702208968925889_n

Deja mare parte din obiectivele pe care și le-a stabilit Nicky la 12 ani erau bifate, rămânând de îndeplinit marele vis de a concura pe circuitele cunoscute din Europa, într-o competiție de talie mondială.

Șansa de a se remarca la nivel mondial s-a ivit în vara lui 2002, când a fost invitat să ia startul într-o cursă de WSBK pe circuitul de casă, Laguna Seca, la ghidonul unei motociclete Honda. Impactul a fost imediat. A obținut un loc patru în manșa întâi, iar o coliziune în a doua cursă cu Noriyuki Haga i-a pus capăt șanselor la victorie.

Pe lângă sezonul de succes din AMA Superbike, Nicky a mai concurat în curse de dirt track, dar și curse de TT, totul culminând cu etapa Springfield TT, unde frații Hayden s-au clasat pe primele trei locuri în ordinea Nicky, Tommy și Roger Lee. În această întrecere, la fel ca în altele care au urmat, puștiul din Kentucky a învins numele consacrate ce concurau de ani de zile, printre granzi fiind și faimosul Kenny Roberts Sr., încă apt de performanțe.

0e8afcea3ab905954c0aa38f8f7885ab

Succesul din AMA Superbike, cândva o pepinieră de talente pentru motomondial și Superbike, a atras atenția echipelor de la MotoGP, cea pentru care a semnat câștigătorul de la Daytona pentru sezonul 2003 fiind echipa momentului, Repsol Honda. Acolo era ca prim pilot deja dublul campion mondial Valentino Rossi.

Clasările pe podium au venit din primul sezon, iar victoriile doi ani mai târziu. Cele mai bune stagiuni au fost 2005 și controversatul sezon 2006 la finele căruia, fără a avea așteptări inițiale prea mari, a devenit campion mondial în detrimentul lui Rossi. Italianul nu a putut trece de Toni Elias în penultima etapă, la Estoril, iar în finala din Valencia nu a reușit să fructifice plecarea din pole position.

repsol-honda-000-nicky-hayden-2006

Titlul nu a fost un accident în cariera lui Hayden. Americanul a fost cel mai constant pilot într-un sezon în care a înregistrat un singur abandon, cele mai multe curse fiind terminate pe podium. A obținut două victorii, în timp ce Rossi a pornit slab cu un loc 14 la Jerez, a marcat trei abandonuri pe parcurs, totul culminând cu ghinionul din cursa valenciană. Arbitrii ediției 2006 de campionat au fost Loris Capirossi și Marco Melandri, italienii bifând cinci succese de etapă.

69-hayden-2006.big

În următorul sezon, Nicky nu a mai fost în prima linie, iar eforturile disperate ale HRC de a reconstrui echipa Repsol în jurul lui Dani Pedrosa s-au răsfrânt în evoluțiile americanului. După încă un sezon dificil cu numai două podiumuri, Hayden a părăsit echipa Repsol Honda și a ajuns la Ducati alături de Casey Stoner. Din păcate, Ducati nu a mai continuat dezvoltarea motocicletei câștigătoare din 2007 într-un ritm susținut și la finele lui 2010 Stoner avea să părăsească barca bologneză.

Cel ales să reconstruiască echipa italiană a fost Rossi, atras de un pachet financiar însemnat, dar și de posibilitatea de a aduce glorie reușind să schimbe mentalitățile șefilor de la Ducati și să readucă motocicleta pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Însă sezoanele 2011 și 2012 au fost de coșmar atât pentru Rossi cât și pentru Hayden, americanul reușind o singură clasare pe podium, la Jerez.

765__1gg9391

După revenirea lui Rossi la Yamaha din 2013, Nicky a mai petrecut un sezon la Ducati, pe un GP13 care a reprezentat momentul trezirii la realitate a inginerilor bolognezi. Aproape trecuți în curtea Audi, aceștia au început în sfârșit să își asculte piloții și să înceapă munca de schimbare a caracteristicilor motocicletelor.

Dacă Andrea Dovizioso a crezut poveștile italienilor și a rămas fidel celor de la Ducati, Hayden a fost invitat să părăsească echipa, locul său fiind luat de Cal Crutchlow. Americanul nu a mai putut miza pe rezultatele sale în curse, trebuind să aleagă dacă vrea să concureze la o echipă privată cu pretenții modeste, sau să se orienteze spre Superbike.

Hayden a semnat cu Jorge Martinez Aspar, însă controversata motocicletă de clasă Open Honda RCV1000R a fost departe de obiectivele inițiale: campionul din 2006 a reușit să acumuleze doar 47 de puncte și a absentat patru etape în urma unei accidentări.

2015, ultimul sezon complet la clasa mare a motomondialului, nu a adus nimic nou. Motocicleta Honda RC213V-RS, mai veche cu două sezoane decât materialul folosit de Repsol, a fost printre cele mai slabe de pe grilă.

Pentru 2016, Hayden a luat o decizie radicală și a revenit în competiția care i-a adus afirmarea pe scena mondială, WSBK, alături de Ten Kate Honda. În ciuda rezultatelor mai mult decât modeste cu motocicletele private puse la dispoziție de niponi în ultimele două sezoane de MotoGP, relația cu uzina s-a menținut, HRC având încredere că Hayden este pilotul ce va dezvolta noua motocicletă Fireblade ce urma să figureze pe grila Superbike-ului din 2017. Atunci când Jack Miller a fost accidentat, echipa Marc VDS a apelat la Hayden pentru două curse la MotoGP, însă rezultatele au fost modeste, Nicky obținând un singur punct.

Nicky-Hayden-Thailand-World-Supebike-Honda

Anul trecut, Hayden nu a avut la dispoziție o motocicletă foarte competitivă, CBR1000RR-ul fiind la capăt de drum, dar chiar și așa, trei clasări pe podium, printre care și o victorie la Sepang în manșa secundă au fost pe măsura talentului și determinării americanului ce nu dorea să se resemneze cu gândul că se apropie de finalul carieriei.

_gp_0312_e_0.big

2017 promitea a fi un sezon bun pentru noua echipă Ten Kate, numită acum Red Bull Honda. Însă după primele teste cu noul Fireblade, inginerii și cel de-al doilea pilot, Stefan Bradl, au realizat că actualul sezon va fi unul dificil. Alături de Hayden, erau nevoiți să muncească din greu la punerea la punct a noii motociclete, care s-a dovedit a fi departe de cele de top. Titlul de care era categoric capabil Nicky Hayden pentru sezonul 2017 se amâna pentru anul următor…

Pe lângă o motocicletă mult mai performantă pentru 2018, Hayden promitea să nu facă rabat la atuurile sale cunoscute de toată lumea: tenacitatea – chiar și în momentele în care nimic bun nu se întrezărea, Puștiul din Kentucky găsea soluții de rezolvare; consistența – ce l-a ajutat în sezoanele dificile petrecute la Ducati și mai apoi la echipa Aspar, greșelile personale fiind minime (în 2015 a greșit la Mugello, iar în Catalunya Nicky a fost fair și și-a cerut scuze de la echipă și de la fani, încă numeroși și decepționați de turnura petrecută în cariera promițătorului american).

2017-nicky-hayden-cycling-crash-1

Atitudinea pilotului a fost una de adevărat gentleman rider, specie de mult dispărută, Nicky nedând vina niciodată pe tehnicieni, rivali sau motocicletă ci găsind-o în propria evoluție. Etica muncii sale a fost o referință în rândul piloților de motomonidal sau Superbike, Nicky bifând aproape întotdeauna cele mai multe tururi în teste și neezitând să discute problemele apărute cu tehnicienii.

Chiar și în condițiile unei motociclete CBR1000RR învechite în 2016 și a unui Fireblade prea puțin dezvoltat în acest sezon, Hayden a știut cum să extragă și ultima fărâmă de viteză din motocicleta Honda, astfel fiind posibile podiumurile și victoria din 2016.

Anul acesta, motocicleta este departe de câștigătorii Kawasaki și Ducati și din păcate nu la fel de rapidă ca modelele Yamaha sau chiar BMW-urile echipei Althea. Cum s-ar fi comportat oare Fireblade-ul pilotat de Nicky Hayden în 2018?

nicky-hayden-cycling-accident-rimini-motofire

Nicholas „Nicky” Patrick Hayden, pilot de motociclism – născut pe 30 iulie 1981, decedat pe 22 mai 2017.


*** Cine dorește să afle mai multe despre începuturile carierei și viața familei Hayden poate căuta cartea scrisă de tatăl lui Nicky, intitulată The First Family of Racing. ***