MotoGP Silverstone Preview: 300 de starturi pentru Rossi la clasa regină

MotoGP Silverstone Preview: 300 de starturi pentru Rossi la clasa regină

Motomondialul se îndreaptă spre finalul sezonului european, înaintea popasului asiatic unde tensiunea campionatului va ajunge la punctul culminant, cu posibilitatea de prelungire la Valencia, dacă lupta la vârf nu se va tranșa mai repede.

Mai pregnant decât în Italia sau Spania, etapa britanică este locul unde orgoliile insularilor, outsideri de prea mulți ani în luptele care contează, vor răbufni, localnicii fiind trup și suflet alături de oamenii lor la toate clasele, de la John McPhee până la Cal Crutchlow. Silverstone este locul propice unde Sam Lowes își poate hotărî viitorul în cursele de motociclism.

Flashback Red Bull Ring

În Austria, Andrea Dovizioso a bifat cel de-al treilea succes din sezon pentru constructorul Ducati, italianul fiind pe fază în ultimul viraj, acolo unde Marc Marquez a forțat și a ieșit înafara pistei. Dani Pedrosa a surmontat tur după tur plecarea slabă din grilă, ajungând la finalul întrecerii pe ultima treaptă a podiumului, poziție câștigată facil în detrimentul lui Jorge Lorenzo. Spaniolul de la Ducati a avut același parcursul cu care ne-a obișnuit deja: start fulminant, locul întâi după primele viraje, scădere de ritm și ușoară revenire în ultimele tururi ale cursei.

În duelul pentru victorie am putut vedea comportamentul la limită al motocicletelor Honda RC213-V și Ducati GP17, fiecare dintre ele etalând cât se poate de clar problemele întâmpinate de-a lungul sezonului: instabilitatea spatelui la motocicleta Honda, plecări în derapaj a roții spate controlate cu iscusință de Marc Marquez, un comportament mai bun decât Ducati pe porțiunile virajate, însă nici un răspuns pe liniile drepte în fața modelului GP17 ce păstrează caracteristica de bază a modelelor Ducati: viteza de top superioară față de toate celelalte modele de pe grilă. Atât Marquez cât și Dovizioso au trecut dincolo de limitele motocicletelor, cursa jucându-se la greșeala unuia dintre protagoniști, Marquez trebuind să se recunoască învins de un italiam total schimbat față de prestația fără vlagă de la Brno.

Cursa a avut o serie de performeri ce ne-au atras atenția în mod deosebit. Primul ar fi Johann Zarco, care și-a arătat din nou abilitatea de a menaja de-a lungul cursei gumele de compoziție soft, reușind să devanseze motocicletele Yamaha M1 de uzină pilotate de Maverick Vinales și Valentino Rossi.

Pentru Movistar Yamaha problemele din garaj încep să se adune și să pună stăpânire pe rezultatele piloților. Vinales și Rossi nu pot cădea la un consens în ce privește șasiul ce trebuie folosit în restul sezonului, fiecare preferând ba varianta 2017, în cazul lui Vinales, ba cadrul mai vechi, sau chiar un hibrid între variantele 2016/2017, în cazul lui Rossi. Setările motocicletelor sunt radical diferite de o parte și de alta a garajului Yamaha, iar ca tabloul să fie complet, nici pneurile Michelin nu aduc performanțe satisfăcătoare motocicletelor japoneze, locurile 6 și 7 în Austria fiind în mare parte influențate de alegerea gumelor. Nici unul dintre piloți nu a reușit să găsească varianta optimă de pneuri.

Pe circuitul de casă, KTM a avut probleme serioase – Pol Espargaro încă de la începutul cursei, în timp ce Bradley Smith nu s-a putut apropia de zona punctelor. Dacă titularii s-au chinuit cu ultima dezvoltare a modelului RC16, performanța a venit de unde nu se aștepta nimeni, testerul Mika Kallio reușind o evoluție demnă de perioada când concura constant la clasa regină. Indiferent de ce se întâmpla în pluton, finlandezul a rulat susținut în zona locurilor 11-12, fiind permanent în luptă cu Loris Baz, un alt performer ce a adus un GP15 în top 10 și un Andrea Iannone tot mai distras de viața de dincolo de paddock.

Tenacitatea lui Kallio a fost răsplătită în final cu un loc 10, cea mai bună performanță din sezon a unei motociclete KTM, acesta trasând o sarcină greu de atins pentru Smith și Espargaro în ultimele 7 curse din sezon. Performanța lsa nu a rămas neobservată, Dorna încercând cumva să contracareze milonul de euro pus pe masă de Tito Rabat în vederea obținerii unui loc în cadrul echipei Avintia (după ce Marc VDS i-a închis ușa și deja l-a anunțat pe Thomas Luthi titular alături de Morbidelli). Atâta timp cât Finlanda va figura în calendar cu o etapă din 2019, diriguitorii competiției își doresc și un pilot local, iar acesta nu poate fi momentan decât Mika Kallio.

Înaintea etapei britanice de la Silverstone, Marc Marquez este liderul clasamentului cu un avans de 16 puncte în fața surprinzătorului Andrea Dovizioso, mai jos în clasament Vinales și Rossi fiind despărțiți de numai 9 puncte.

Scurt istoric al pistei de la Silverstone

Marea Britanie a avut o rundă în calendar încă de la debutul campionatului în 1949. Ceea ce știm acuma ca fiind legendara cursă de TT de pe Isle of Man a fost cândva etapă de mondial. În contextul în care până pe la începutul anilor ’70 am avut în calendar etape precum Isle of Man, Ulster GP, Montjuic, Nordschleife, vechiul Assen sau Monza, o comparație între temerarii de atunci și eroii de azi ai curselor nu își are rostul.

Isle of Man a fost de neclintit în calendar timp de 23 de ani, până când mai mulți piloți au adus în discuție măsurile de siguranță inexistente de pe circuit. În acești ani s-au produs mult prea multe tragedii, totul culminând cu moartea pilotului și prietenului lui Giacomo Agostini, Gilberto Parlotti, la ediția din anul 1972. Ca o paranteză, până la acest fatidic moment traseul de pe Isle of Man măsura 37 de mile (aproximativ 62km), mai mult decât Nordschleife și Spa Francorchamps-ul vechi la un loc și era cu mult mai periculos decât acestea.

Patru ani la rând Agostini și susținătorii săi au boicotat cursele, iar într-un final în 1976 etapa a fost scoasă din calendar. În 1977 a fost ales circuitul de la Silverstone pentru a ține Marele Premiu britanic. Din 1987 s-a mers la Donington, ca mai apoi să se revină pe Silverstone începând cu 2010, cu titlu provizoriu în ultimii ani, până când va fi gata mult discutatul circuit galez. Dacă va fi vreodată.

Pe vechiul Silverstone, unde Keke Rosberg stabilea un record de viteză medie pe tur în 1985, nici motocicliștii nu erau mai prejos. Traseul original avea o lungime de 4.71 kilometri, iar cea mai mare viteză medie a fost înregistrată de motocicleta lui Kenny Roberts (Yamaha) în 1983 – 192.2 km/h. Recordul de victorii pe circuitul vechi este deținut de Kork Ballington și Angel Nieto, ambii cu 6 succese.

Pista a fost modificatăt ulterior, însă motomondialul nu a prins configurația folosită în F1 între 1987 și 2009. La revenirea în calendar din 2010 aceasta măsura 5.9 kilometri, fiind în forma actuală deja, dictată de cea mai recentă modernizare.

Circuit și pneuri

Silverstone este cel mai lung circuit din actualul calendar. Traseul se prezintă cu un total de 18 viraje, 10 de dreapta și 8 de stânga, ceea ce impune utilizarea pneurilor spate asimetrice de compoziție mai dură pe banda dreaptă. Pneul cu o compoziție mai moale pe partea stângă asigură o menținere a temperaturii pe o durată de timp mai mare pe virajele unde suprafața de contact cu pista nu este intens solicitată.

Virajele Brooklands, Stowe și Vale solicită intens frânele, pneul față trebuind să asigure un grad ridicat de stabilitate. Piloții vor trebui să aducă pneul față în temperatura optimă în cel mai scurt timp posibil și vor avea la dispoziție compozițiile Michelin soft, medium și hard. În cazul unei averse de ploaie, cum se întâmplă deseori la Silverstone, piloții vor putea opta pentru un cauciuc de ploaie de compoziție extra soft, soft sau medium.

Noutăți înainte de cursă

Weekend-ul britanic are o însemnătate aparte în acest an, fiind martor al unor recorduri statistice. Clasa Moto3 se află înaintea startului 100, prima cursă a categoriei ce a înlocuit motocicletele de 125cc datând din 2012. Singurul pilot care a participat la toate aceste curse este cehul Jakub Kornfeil, în timp ce recordul de victorii (9) încă aparține regretatului Luis Salom. Joan Mir a ajuns la 8 victorii în acest sezon și este aproape imposibil ca recordul lui Salom să reziste.

Celelalte două recorduri se referă la numărul de curse în care doi piloți au participat, Alvaro Bautista luând startul cu numărul 250 duminică (la toate clasele). Celălalt veteran cu motive de sărbătiare este Valentino Rossi, care se va afla pe grila clasei mari pentru a 300-a oară. Primul succes al italianului a avut loc pe tărâm britanic, la Donington în anul 2000, aceea fiind o cursă de poveste. Acum doi ani, Rossi se impunea și la Silverstone.

Grila clasei mari pentru sezonul 2018 aproape că s-a definitivat, după anunțurile mutării lui Scott Redding la Aprilia, Thomas Luthi la Marc VDS, Karel Abraham din nou alături de Aspar și venirea lui Takaaki Nakagami la echipa LCR Honda alături de Cal Crutchlow.

Pe grila categoriei Moto2 va reveni doar pentru weekend-ul britanic Alex de Angelis, alături de echipa Tasca, fiind înlocuitor pentru Xavier Simeon, accidentat. În ce privește circuitele din calendarul competițional, Motegi și-a reînnoit contractul până în 2023.

Așteptări înaiante de cursă

Odată cu etapa de la Sachsenring, cota lui Marc Marquez la obținerea titlului în 2017 a tot scăzut, campionul en-titre arătând  o abilitate extraordinară de a contracara prin stilul de pilotaj carențele constructive ale motocicletei Honda. Pe durata antrenamentelor și a calificărilor, Marquez caută limitele motocicletei, iar în cursă are o strategie flexibilă: fie optează pentru a lupta pentru victorie, fie se mulțumește doar cu puncte importante în clasament. Din păcate pentru spectacolul ce poate fi oferit de actuala stagiune, sarcina lui Marquez este ușurată de problemele afișate de Movistar Yamaha în ce privește dezvoltarea șasiului de-a lungul sezonului și alegerea nu întotdeauna fericită a gumelor în ziua cursei. Mai mult, podiumurile și victoriile de etapă nu mai sunt un accident pentru Ducati, GP17 fiind o motocicletă ce poate lupta la vârf aproape la fiecare etapă, dar doar dacă este pilotată de Andrea Dovizioso. Lorenzo nu a dat încă semne convingătoare că a găsit sau va găsi soluții la problemele de adaptare cu motocicleta italiană.

Un alt aspect care încă nu s-a petrecut pe pistă, este mult așteptatul duel roată la roată dintre Marc Marquez și Maverick Vinales, spaniolul de la Yamaha fiind creditat a fi cel mai de temut rival în lupta pentru titlu pentru numărul 93. În ecuația campionatului intră și Valentino Rossi, care punctează la constanță, uneori fiind cel mai eficient pilot al uzinei.

Yamaha a testat un șasiu nou, noi elemente aerodinamice și a făcut teste comparative cu cadrele 2016 și 2017 pe pista de la Misano în weekend-ul dintre etapa austriacă și deplasarea spre Marea Britanie, însă prea multe informații nu au ajuns în presă și nici piloții nu au făcut declarații care să ne dea o idee despre câștigurile tehnice rezultate în urma testului efectuat. Cu cât vor decide mai repede linia de dezvoltare a șasiului M1 până la finalul sezonului, cu atât Yamaha își va ajuta piloții să rămână în luptă până la ultima cursă de la Valencia.

Dacă ploaia își va face prezența, nu este exclus să avem o victorie a unui outsider, cel mai în măsură fiind localnicul Cal Crutchlow,  pectatorii așteptând prestații deosebite și de la Scott Redding, Bradley Smith sau chiar Sam Lowes. Ultimul, beneficiar a doar 2 puncte în clasament, va încerca să facă o impresie cât mai bună în fața proprietarilor de echipă de la Moto2, acesta fiind prioritatea declarată a pilotului Aprilia, anume găsirea unui ghidon competitv la clasa intermediară pentru sezonul următor. Să ne amintim că și Iannone a învins anul trecut după ce fusese dat afară de Ducati!

La Moto2, avem pe grilă un singur britanic, Tarran Mackenzie, însă acesta nu s-a apropiat de puncte în cursele disputate până acum, fiindu-i destul de greu să o facă în fața propriilor suporteri. Protagoniștii obișnuiți ai clasei vor fi aceiași Franco Morbidelli, Alex Marquez și Thomas Luthi, urmăriți cu vigilență de Miguel Oliveira, Francesco Bagnaia și foarte probabil Mattia Pasini, dacă se va concentra să rămână în șaua motocicletei.

Ochii presei și ai fanilor se vor concentra tot ma mult pe evoluțiile noilor recruți ai clasei mari, Luthi și Nakagami, ultimul fiind tot mai absent din luptele pentru podium. Luccio Cecchinello a făcut un pariu riscant cu semnarea japonezului alături de Crutchlow, evoluțiile la Moto2 fiind fluctuante.

Clasa mezină, Moto3, este la fel de săracă în piloți britanici, însă John McPhee are șanse mari la o clasare pe podium sau chiar la o victorie de etapă. Nu avem încă o confirmare a unei eventuale prezențe a lui Danny Kent la clasa mică sau Moto2, acesta nereușind să impresioneze în cele câteva participări alături de KTM la cele două categorii, ca înlocuitor de ocazie a unor piloți accidentați.

Joan Mir se va afla într-o luptă personală cu recordurile clasei, o nouă victorie netezind și mai mult drumul spre titlu. În ecuația succesului va intra și Jorge Martin, a cărui condiție fizică se îmbunătățește weekend după weekend, obiectivul acestuia fiind de a se apropia mai mult în clasament de Aron Canet și Romano Fenati.

Weekend-ul britanic va aduce schimbări în ce privește orele de desfășurare a antrenamentelor, calificărilor și mai ales a curselor, acest lucru fiind parte a unei înțelegeri dintre Dorna și conducătorii Formulei 1, la finalul săptămânii fiind programată și etapa din Marele Circ de la Spa-Francorchamps.

Antrenamentele și calificările vor începe de la ora 11, în ordinea Moto3, MotoGP și Moto2, iar cursele vor fi programate duminică dupa amiaza începând cu orele 14.40, 16 și 17.30, astfel cursa clasei MotoGP neintrând în conflict cu audiența Formulei 1.