WEC Austin: Porsche câștigă, deși Toyota n-a făcut figurație

WEC Austin: Porsche câștigă, deși Toyota n-a făcut figurație

Porsche s-a impus și pe pâmânt texan cu al său (aproape) imbatabil 919 însă, de această dată, Toyota s-a dovedit a fi un real adversar, nu doar un pieton care s-a găsit aparent fără să vrea într-o cursă de șase ore – cum a fost situația în Mexico City.

Deși majoritatea fanilor anduranței își îndreaptă atenția spre viitor – mai precis spre schimbările din FIA WEC și nu numai – nu trebuie să uităm că sezonul 2017 nu s-a terminat și weekend-ul trecut tocmai am asistat la ultima vizită a Mondialului de Anduranță pe Circuit Of The Americas. Nu vreau să ignor subiectul „valului de schimbări” în întregime. așa că merită să menționez că Silverstone va reveni, totuși, la mijlocul lui august 2018, ceea ce înseamnă că vom avea cinci etape la anul și trei în 2019. Da, rămân tot opt, deoarece organizatorii n-au reușit să semneze ceva pentru a face posibilă o revenire în Mexico – sau în Sao Paulo. În plus, a fost mutată etapa de la Fuji pentru a nu mai se afla în conflict cu Petit Le Mans și, ca urmare a acestui fapt, a fost mutată și etapa de la Shanghai din noiembrie 2018.

Start curat peste dealul(urile) de la COTA

Revenind la cursa din Austin, Texas, Porsche a părut pe cai mari în antrenamente deși elanul germanilor a mai fost tăiat de Toyota în FP3, unde niponii au terminat în frunte. Acesta a fost doar un fals succes, căci Porsche a ocupat prima linie a grilei după calificări. Nick Tandy – după un ultim tur rapid fantastic – alături de Neel Jani au fost cei mai rapizi în 919-le cu numărul 1 (1:44.741), la 0,253 secunde în fața coechipierilor Earl Bamber și Timo Bernhrad din mașina #2. Toyota cu numărul 8 care a plecat de pe poziția a treia a fost la o distanță apreciabilă (peste 1,6 secunde), aparent din cauza că TS050 manageriază mai prost pneurile în condiții de temperaturi ridicate.

Calculele pentru cursă n-au fost, totuși, făcute în calificări căci Toyota a reușit un start bun sâmbătă. Ambele mașini, Buemi în #8 și Conway în #7, au reușit să treacă de Porsche-le lui Bernhard în primă fază, dar apoi nu au putut trece și de Neel Jani care s-a desprins de cei trei. A urmat apoi o luptă între cei doi piloți Toyota Gazoo Racing, Mike neîncercând cu prea multă dăruire să treacă de Sebastien, deși acesta din urmă era clar mai lent. Ulterior s-a aflat și motivul pentru această lipsă de ritm care l-a ajutat pe lider: a fost vorba de o problemă la declanșarea boost-ului hibrid. În ciuda acestui fapt, Bernhard nu a reușit să revină pe poziția secundă și, mai mult decât atât, Toyota a și preluat conducerea înainte de finele primei ore.

Toyota a avut un rol mai pregnant în lupta de la vârf însă doar trei ore. Din nefericire, cursa a ținut și de data asta tot șase

Nu a fost vorba de vreun dezastru care să-l fi țintit pe Jani, doar Toyota care a mers pe singura carte pe care o mai aveau: să nu schimbe pneurile la prima oprire. Porsche au făcut-o, așa că au pierdut, bineînțeles, întâietatea. A urmat apoi, în ora a doua, o luptă de revenire între Lotterer în pozița vanătorului și Jose Maria Lopez, cel vânat. Pilotul Toyota #7 a rezistat eroic mai bine de cinci bucle, oferind asistenței mai multe momente tensionate între mașini cu peste 1000 de cai putere. În cele din urmă, inevitabilul s-a produs, iar 919-le cu numărul 1 de concurs a trecut și de #8 – care a rămas Toyota mai lentă – pentru a prelua conducerea. Înainte de intrarea în ora a treia s-a instalat pe poziția secundă cel de-al doilea Porsche iar de acolo lucrurile s-au simplificat.

Porsche s-au aflat la conducere și la jumătatea cursei, deoarece și-au învățat lecția și n-au mai schimbat pneurile la fiecare oprire, alegând și ei calea stint-ului dublu. Astfel, Toyota și-a pierdut singura șansă și, în ultimele două ore, nu a mai putut nici măcar să conducă cursa grație strategiei ușor defalcate de pit stop-uri. Din păcate, nu ne-am bucurat de o luptă între cele două Porsche. Mașina #1 i-a cedat în două rânduri – înainte și după splash-ul final de combustibil – poziția mașinii cu numărul 2 spre deliciul nimănui. Situația era aproape decisă oricum, însă după această cursă în care s-a înregistrat victoria a patra la rând pentru #2 aproape că nici nu mai poate fi vorba de un duel în sânul echipei pentru titlul mondial. Totuși, la Fuji, Toyota mereu pare că are o viteză-n plus așa că am putea vedea măcar încă o victorie stagională pentru niponi înainte de (probabila) retragere… sau de o trecere la un sezon scurtat (Spa-Le Mans-Fuji).

Mașini identice la P2 = lupte strânse la fiecare circuit(ish)

Alpine – care au fost atât de aproape, dar totodată atât de departe de victorie în Mexic – au dus treaba până la capăt în Texas. Echipajul #36 (Negrao/Menezes/Lapierre) a dominat aproape întreaga durată a întrecerii și nici măcar un stop stricat – care a fost schimbat în timpul unei opriri nepogramate de aproape 50 de secunde – nu le-a putut lua victoria din brațe. Cei doi au trecut cu brio și testul unui restart ca urmare a unicei neutralizări venite aproape de trecerea în al doilea „calup” de trei ore.

În urma dominantului Alpine au venit două ORECA (adică aceeași mâncare de pește, dacă se poate spune așa) ale Rebellion Racing, care au fost mereu cu un pas în fața rivalelor de la Jackie Chan DC Racing. Acest lucru a fost admis și de fostul om al Audi Sport, Oliver Jarvis, care a recunoscut că echipajul #38, liderul campionatului, nu a avut ritmul pentru a se lupta pentru o poziție pe podium astfel că locul patru a fost maximul posibil. Manor a urmat apoi pe poziția a șasea cu mașina #24, cea cu numărul 25 abandonând din cauza unor probleme mecanice. Probleme au avut și rușii de la G-Drive care au terminat abia pe șapte, în timp ce TDS Racing au venit la coadă din cauza unui derapaj în prima oră și a unei probleme pe linia boxelor când mașina s-a oprit în drum.

Ford au fost la ei acasă și au performat slab – motivele sunt diverse

Toți au avut de mâncat o mică felie de prăjitură la GTE-Pro. Ferrari a pornit din pole prin echipajul #71, însă n-au condus pentru mult timp căci Aston-Martin-ul cu numărul 95 al danezilor Thiim și Sorensen le-a luat fața. Câștigătorii din Mexico City au condus apoi pe întreaga lungime a primului stint. A urmat apoi revenirea celor două 488 GTE pentru ca, apoi, să aibă câteva momente de glorie și Ford – înainte de revirimentul celor două Porsche.

Porsche apoi au pierdut teren, ceea ce a permis celor două Ferrari să urce pe primele două locuri. Această ordine a fost apoi zguduită încă o dată de ofensiva lui Michael Christensen, care a urmat exemplul dat de echipierul francez Kevin Estre. Astfel, danezul a trecut de Ferrari-ul #71 pilotat de Sam Bird pentru a pune 991-le GTE cu numărul 92 pe poziția secundă. Asta s-a întâmplat cu mai puțin de 30 de minute rămase pe ceas. Apoi tot ghinionul a părut a se aținti asupra mașinii #51, căci Pier Guidi a încetinit lovit de o pană. Italianul s-a târât până la boxe unde pitstop-ul de 33 de secunde l-a scos fix în fața lui Christensen.

Ferrari au scos un 1-3… ajută și în ierarhia producătorilor

Michael a luat și el, involuntar, o dușcă de ghinion marca Toyota (îl împart acum și doritorilor, poate, ca să mai scape ei!). Asta deoarece, fix când ar fi putut încerca o manevră în primul viraj, a apărut o Toyota gata să mai pună un tur între ea și Christensen. Astfel, acesta nu s-a putut mișca iar Pier Guidi n-a mai stat pe gânduri și imediat a început să se depărteze de Porsche-le urmăritor. Astfel, Alessandro și coechipierul James Calado au ieșit învingători urmați de Christensen și Estre, cu Bird și Davide Rigon pe ultima treaptă a podiumului.

Dezamăgiții au fost Thiim și Sorensen, cărora le-a lipsit ritmul în ultima oră pentru a se lupta pentru poziția a treia. A venit apoi cel de-al doilea Aston, cu Porsche-le #91 pe șase după un drive through. La coada plutonului au terminat cele două Ford care, de această dată, nu s-au împăcat cu temperaturile ridicate din etapa de casă.

Aston-Martin a putut însă zâmbi (personificat de David Richards) după cele 6 ore de la COTA, căci echipajul #98 s-a impus la GTE-Am. Lauda, Lamy și Dalla-Lana au executat o cursă bună, deși n-au condus atât de mult pe cât s-ar fi așteptat unii. Francesco Castellacci în Ferrari-ul #54 a preluat prima poziție după start, Dalla-Lana fiind retrogradat pe doi. A mai urmat apoi o a doua lovitură – de această dată literalmente – pentru canadian. Keita Sawa nu avea timp să stea după nimeni, astfel că Ferrari-ul Clearwater #61 a trimis Vantage-ul lui Paul într-un tete-a-queue. O penalizare nu a fost însă dictată pentru Sawa, astfel că acesta și-a croit apoi drum și pe lângă Castellacci.

În vârf de deal sau în vârf de podium – așa i-a stat bine echipajului #98 în Texas

Treaba bună a echipajului învingător la Silverstone a fost continuată de Matt Griffin, însă nu pe de-a întregul. Acesta nu și-a putut crea un ecart destul de mare în raport cu umăritorul Mathias Lauda pentru a-l lăsa fără griji pe Mok Weng Sun. Șeful echipei a urcat la volan pentru stint-ul final și, spre nenorocul lui, în Aston a urcat Pedro Lamy. Omul care nu se află într-o mașină de la Pro doar pentru că a spart, nu știe nici el când, 30 de oglinzi deodată, a recuperat apoi distanța dintre el și Weng Sun și a revenit în frunte cu 90 de minute rămase. A continuat apoi prin a-și zidi rapid un avans relaxant de un minut și s-a impus, aceasta fiind abia a doua victorie din 2017 pentru el și coechipierii săi.

Proton Competition, cei aflați în frunte după victoriile din etapele 4-5, au avut un weekend dezamăgitor, ceea ce a ajutat Aston-Martin Racing, mașina lor promovând pe prima poziție și în clasamentul general. Pe scurt, echipajul #77 a rulat chiar și pe poziția secundă înainte ca o problemă la suspensie să aducă mașina de urgență la boxe cu 28 de minute înainte de final. Dienst, Cairoli și Reid au continuat, totuși, și s-au clasat pe poziția a patra, ceea ce lasă deschisă lupta pentru titlu. Înaintea lor a venit Ferrari-ul #54 în timp ce 991-le Gulf Racing UK a abandonat în urma accidentului care a adus neutralizarea de care am mai vorbit și anterior.

Următoarea etapă din calendar este cea din apropierea Muntelui Fuji unde am putea vedea vreme neprielnică și, poate, o reușită marca Toyota Gazoo Racing.

Rezultate complete aici

Sursă foto: FIA WEC