Formula 1 2018: Analiza Williams FW41

Formula 1 2018: Analiza Williams FW41

Williams F1 a fost a doua echipă ce a prezentat monopostul cu care vor concura în sezonul 2018, FW41.

M-aş fi aşteptat ca Williams să urmeze filosofia Mercedes. Mă refer aici la ingineri şi aerodinamicieni care să fi încercat să se apropie de monopostul Mercedes. Însă realitatea este alta. Noul FW41 este mai degrabă un amestec între Mercedes-ul W08 şi Ferrari-ul SF70H.

Aripa față și nasul

Aripa față văzută pe monopostul de la lansare este o evoluție a celei folosite în sezonul 2017. Apare în plus un flaps suplimentar, Williams venind parcă pe acelaşi palier cu Mercedes, Ferrari şi Red Bull. Endplate-urile şi cascadele par neschimbate însă nu m-aș mira dacă în Barcelona vom vedea ceva cu totul diferit în această zonă.

Nasul prezintă aceeaşi protuberanţă ca în 2017, însă unghiul pe care-l face face conul nasului cu bulkhead-ul este mai abrupt. Ca noutate absolută pe monopostul Williams găsim fusta de sub nas împrumutată de la monopostul Mercedes de anul trecut.

Bargeboards, flow divider şi S-Duct

Ca şi în 2017, apare evacuarea S-Duct-ului pe conul nasului. Diferenţa faţă de 2017 însă o face felul în care aceasta este integrată în caroserie. Anul trecut, S-Duct-ul se termina deasupra caroseriei, dar în 2018 acesta este un fel de Naca Duct întors spre direcția de curgere a aerului. O soluţie copiată de la Mercedes-AMG.

Bargeboard-urile sunt mai mici în înălţime, iar la baza acestora leading edge-ul podelei prezintă strake-uri pe toată lungimea (din nou ca la Mercedes-ul W08). Ceea ce anul trecut era un flow conditioner pe laterale cockpit-ului s-a transformat într-un divizor de flux în toată regula în 2018 (da, aţi ghicit, iar Mercedes AMG). Acesta este şi motivul pentru care bargeboard-urile sunt mai joase.

Sidepod şi airbox

Ajungem la partea mediană a monopostului, unde observăm o puternică influenţă Ferrari prin adoptarea unor soluţii aerodinamice propuse de echipa italiană în 2017. Sidepod-urile sunt mult îngustate și ridicate cât se poate de sus pentru a beneficia de un flux de aer cât mai curat, ce vine neperturbat de suspensia uşor coborâtă. Aceasta filosofie aerodinamică impune şi crearea unui undercut cât mai agresiv, lucru observat pe monopostul FW41. Divizoarele de flux mai sus menţionate separă fluxul de aer. O parte spre admisiile din sidepod-uri, iar alta spre bargeboard-uri.

Sidepod flow-conditioner-ele sunt şi ele o adaptare a soluţiei Ferrari de anul trecut, deşi par uşor agriculturale. Mă aştept ca ele să fie complet schimbate odată cu începerea testelor de pe circuitul de lângă Barcelona.

Airbox-ul este identic cu cel folosit în 2017, cu trei secţiuni.

Capota motorului, aripa spate şi diffuser

Ca și Haas, Williams ne propune o capota a motorului care se termina cu un shark-fin de dimensiuni reduse faţă de ceea ce am văzut în 2017. Cu toate astea, dispunerea radiatoarelor, a cutiei de viteze şi a diverselor componente electronice s-a modificat în 2018, iar asta inseamnă un PU mai compact cu o lungime şi înălţime mai mică. Rezultatul este un shark-fin cu margini care respectă regulamentul însă cu o suprafață mai mare datorată spațiului de lucru mărit.

A se observa şi cât de strâns „împachetat” este monopostul în partea posterioară, monopostul FW41 trecând parcă de la „coke bottle shape” la „teardrop shape”.

Aripa spate este şi ea nouă. Endplate-urile prezintă fante de suprapresiune reduse de la 5 la 4 cu partea frontală deschisă. La fel ca Haas (şi ca Ferrari în 2017), Williams propune doi montanți pentru aripa spate. Există o mică modificare şi la strake-urile verticale din partea de jos a endplate-urilor pentru o mai bună curgere a aerului între ele.

Pozele de la lansare lasă să se vadă şi direcţia în care se îndreaptă atenţia inginerilor cu privire la diffuser. Extremităţile sunt acum mai puţin rotunjite cu o serie de generatoare de vortex-uri pentru creşterea eficienţei. Este soluţia adoptată anul trecut de Red Bull şi care, cel puţin pentru echipa lui Christian Horner, a dat roade.

Una peste alta un monopost agresiv. Cu siguranţă mult mai agresiv decât am văzut în ultimii doi ani de la echipa lui Frank Williams. Având în vedere numele care au lucrat la acest monopost, aş spune că Williams este pe drumul cel bun. Să sperăm însă că „socoteala de acasă se va potrivi cu cea din târg”.