Belcar: Început de sezon frustrant pentru Alex Cascatău la Zolder

Alex Cascatău a terminat sezonul 2018 pe podiumul clasei BMW Clubsport Trophy din Belcar, iar performanțele sale la bordul BMW-ului 325i E90 preparat de Van Der Horst Motorsport au ridicat sprâncene prin paddock-ul seriei belgiene de anduranță. Printre echipele făcute curioase de viteza românului a fost și VGL Racing care s-au luptat să-l aibă de partea lor pentru întreg sezonul 2019. Parteneriatul a început la Zolder, dar viteza mașinii, un Saker RAPX, și a piloților nu s-a tradus și în rezultate, vestea bună fiind că mai sunt încă cinci etape de disputat în acest an.

Alex Cascatău este unul dintre acei piloți care muncește pentru fiecare oportunitate pe care pune mâna, fiecare rezultat pozitiv venind ca o confirmare că eforturile n-au fost în van. De aceea, ori de câte ori un podium sau, mai trist, o victorie scapă printre degete – cum s-a întâmplat în cazul celor două întreceri care au deschis actuala stagiune din Belcar – totul este cu atât mai frustrant. Cascatău a considerat că, după câteva sezoane petrecute la bordul unor turisme, a venit vremea urcării pe o treaptă superioară. Rezultatul? Constănțeanul a bătut palma cu formațiunea VGL Racing care concurează de ani buni în Belcar și în VW FunCup.

Pasul de la BMW-ul Van Der Horst cu care a obținut victorii de clasă și pe care l-a împins către un podium la finele anului, la Saker-ul echipei VGL nu a venit pe nepusă masă. În fond, acesta are la activ deja teste în Euro NASCAR și este unul dintre cei care a trecut de preselecția din Audi TT Cup în urmă cu trei ani când se putea baza doar pe experiența strânsă în Logan Cup, în Campionatul Autohton de Turisme. Deci este clar că Alex se poate adapta foarte ușor și, oricum, înainte de a porni în noua aventura din Belcar, omul nostru a decis să mai semneze o dată condica la bordul unui BMW 325i în cursa de 12 ore de la Spa, dar problemele l-au ținut departe de un rezultat bun și, cumva, l-au făcut să creadă și mai mult că despărțirea de Van Der Horst a fost decizia corectă.

Problemele tehnice au ținut echipa departe de (cel puțin) un podium în prima cursă

Asta nu înseamnă că noul parteneriat cu VGL a fost lipsit de peripeții (și nu mă refer la hopurile din weekend-ul de cursă propriu-zis). Cum echipa a trebuit să treacă peste mai multe obstacole de altfel neprevăzute, Alex n-a avut parte de vreun kilometru de teste înainte de a se prezenta în paddock, la Zolder, în vinerea de dinaintea celor două curse de o oră (prima etapă fost orgnaizată pe un format tipic întrecerilor de sprint ca urmare a programului încărcat). Abia atunci a dat ochii cu „Blowing Britney” (un nume care sperăm să fie sugestiv într-un mod sexual și să nu se refere la tendința motorului de a se detona), adică Saker-ul pe care urma sa-l piloteze și cei doi coechipieri: belgianul Joel Uylenbroeck și unguroaica (cu licență elvețiană) Katalin Bozo – ambii cu destule tururi strânse la bordul mașinii pentru a-i putea da clasă lui Cascatău. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Înainte de calificări, cei trei și-au împărțit ca niște buni camarazi unica sesiune de antrenamente libere care a durat 45 de minute pe ceas. Cascatău a bifat primele sale tururi de pistă în urma cărora a înțeles, ca regulă de bază, că cu Saker-ul nu te mai urci pe vibratoare cum te invită s-o faci un turism. Deși a rulat aproximativ șapte tururi, acesta a fost cel mai rapid dintre piloții VGL cu un etalon în 1:42.957. Ca să putem contextualizăm, trebuie spus că poziția secundă în Clasa 5, clasa în care a concurat românul, a aparținut BMW-ului E90 WTCC al echipei AR Performance care n-a putut coborâ sub 1:43.428. Este adevărat, însă, că Saker-ul este din alt univers față de acel turism deoarece se apropie mai mult de un prototip cu al său șasiu tubular, întreaga mașină cântărind 900 de kilograme goală ceea ce face ca cei 385 de cai putere proveniți dintr-un agregat Subaru de doi litri să pară mult mai mulți când sunt puși pe pistă.

Cascatău a avut și de semnat autografe – care au potențialul de a deveni valoroase în viitor!

În calificări, tot Cascatău a impus ritmul – atât în Clasa 5 cât și printre coechipierii săi. Un 1:41.564 a fost îndeajuns pentru a pune VGL Racing în pole-ul clasei și, totodată, în fața tuturor modelelor de GT4 din Clasa 4. Germanul Kenneth Heyer (care face parte din echipajul Hofor Racing, multipla campioană din 24H Series, de ani buni) a fost primul în Clasa 4 cu un 1:41.791 în timp ce primul rival direct al lui Cascatău, BMW-ul AR Performance, a oprit cronometrul la 1:42.249 pentru a se califica pe poziția a 32-a la general, cu două poziții sub Saker-ul VGL Racing cu numărul 12 de concurs. Este de menționat că turul cel mai rapid al lui Alex nici n-a fost un tur curat, el fiind nevoit să iasă în afara limitelor pistei în exteriorul virajului Kanaal, moment care l-a făcut să cedeze câteva zecimi cel mai probabil.

Sâmbătă, 18 mai, a avut loc prima cursă, cursă pe care Cascatău a privit-o de pe margine căci echipa a decis ca doar Joel și cu Kata să piloteze, urmând ca Alex să-și facă treaba alături de aceeași Kata în cursa a doua, de duminică. Joel a fost cel care a luat startul în prima cursă, acesta pierzând prima poziție la scurt timp după start în favoarea BMW-ului AR Performance. În cele din urmă, însă, BMW-ul cu numărul 88 a fost depășit astfel că VGL Racing a intrat la boxe din postura de lideri. Totul s-a năruit, însă, la standuri de unde mașina nu s-a mai urnit din cauza unui senzor de la accelerație – o piesă mică, dar care poate ruina o cursă foarte ușor. Ca urmare a abandonului, mașina a fost clasificată pe poziția a șasea la clasă. Victoria a revenit celuilalt Saker RAPX din pluton, un BMW 235i Cup și un 240i Cup al QSR Racing School completând podiumul.

Ploaia nu l-a încetinit pe pilotul constănțean, din contră – dar efortul nu a fost răsplătit pe măsură

Cursa a doua a venit cu un set nou de date. Asta pentru că, pe când se puneau pe grilă turismele din cadrul Tourenwagen Classics, cerul s-a deschis, iar ploaia a început să cadă cu poftă. Cursa turismelor de o anume etate a fost mai intâi întârziată pentru ca, în cele din urmă, să se desfășoare în întregime pe o pistă udată în continuare de ploaie. Cum precipitațiile păreau a fi pe sfârșite, s-a decis ca ultima întrecere a zilei – cea din Belcar – să nu mai fie amânată. Astfel, Alex a avut parte de un cocktail ce putea să ducă la dezastru: primul start de cursă la bordul Saker-ului și, totodată, primul start pe ploaie în Belcar. Din fericire, deși evenimentele n-au întârziat să apară, Cascatău a fost capabil să facă slalom printre toate.

Un safety car a ieșit aproape imediat pe traseu ca urmare a tuturor tete-a-queue-urilor și contactelor din primele bucle și, sub această primă neutralizare, o bună parte din pluton a decis să plonjeze la boxe pentru a bifa unica oprirea la boxe (în Belcar nu avem de-a face cu un pit window impus de organizatori). Cum această regulă nu există, mașinile care au oprit sub SC au câștigat o oprire „gratis” căci s-au alipit apoi cozii de mașini care mergea în spatele mașinii de siguranță. După ce s-a fluturat din nou steagul verde, Cascatău a scăzut constant. Acesta a ajuns, în doar trei tururi, de la un 1:59.5 până la un 1:55.2. Un alt factor care i-a permis românului să fie atât de rapid a fost și uscarea pistei, dar nu poate fi ignorat faptul că, în condițiile acestea foarte schimbătoare, Cascatău a fost printre cei mai rapizi piloți de pe circuit, net superior rivalilor din Clasa 5, ceea ce i-a permis să urce până pe poziția a opta la general (profitând și de faptul că multe mașini mai rapide erau mai în urmă după oprire, făcută fie sub primul SC, fie sub al doilea care a venit la cam 18 minute după start).

Luc este pilotul care se va alătura echipei pentru cursa de 24 de ore de la Zolder

Astfel, Saker-ul cu numărul 12 se bucura de un avans de aproximativ o jumătate de minut când Alex a pătruns în cele din urmă pe linia boxelor pentru a-i preda mașina lui Bozo. În ciuda experienței acumulate, aceasta nu s-a putut apropia de timpii reușiți de Cascatău pe o pistă mai udă, ea bifând un personal best în 1:57.2 într-unul dintre cele doar trei tururi pe steag verde pe care le-a prins în stint-ul său. De ce doar trei? Asta pentru că, cât timp VGL Racing se aflau pe linia boxelor, un nou incident a făcut ca safety car-ul să iasă pentru a treia oară pe traseu. Când Bozo a ieșit, aceasta a fost ținută câteva secunde la capătul pitlane-ului cât trecea coloana de mașini din urma SC-ului. Aceste secunde, plus cele pierdute căci mai toată oprirea echipei VGL s-a petrecut pe steag verde a făcut ca Saker-ul cu numărul 12 să pice de pe prima poziție până pe poziția a patra, la un tur în urma celor trei echipaje de pe podium. Cum Bozo n-a prins decât trei tururi fără steag galben, echipa a trebuit să se mulțumească cu acest rezultat care nu a fost deloc reprezentativ dacă luăm în considerare viteza mașinii. Evident, nu trebuie uitat nici abandonul din prima cursă care a lovit și mai tare în recolta de puncte strânsă de VGL Racing după prima etapă.

Vestea bună este, însă, că mașina este rapidă și că etapa a doua, care va avea loc tot la Zolder, este programată fix pentru weekend-ul acesta. Echipa este obligată să bifeze cel puțin două clasări pe podium pentru a reveni în lupta pentru titlu căci, actualmente, se află abia în top 5 în clasament. Cascatău și ai săi se vor lupta cu același mașini care s-au prezentat în Clasa 5 și la prima etapă, conform entry list-ului publicat aici.

În doar câteva zile Saker-ul (și Cascatău) vor reveni pe grilă!

Rezultate Etapa 1: cursa 1 și cursa 2 

Surse foto: Poze Firești, Alexandru Șiclovan